Campania survine în urma anunţului primarului Sorin Apostu, că plăcuţele vor conţine trei limbi, şi anume româna, engleză şi franceza. Preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, că iniţiativa cetăţenească se referă la folosirea limbii maghiare atât pe inscripţiile de pe monumentele istorice, cât şi pe indicatoarele de localitate, iar pentru depunerea ei este nevoie aproape 14.000 de semnături pe care UDMR.
“Vom aduna semnături pentru a iniţia o hotărâre de consiliu local privind inscripţiile pe indicatoarele turistice precum şi indicatoarele la intrarea şi ieşirea din localitatate. Noi considerăm că este o lipstă de respect, o lipsă de responsabilitate, atât faţă de cetăţenii maghiari, cât şi români din Cluj, precum şi faţă de valorile europene, faţă de multiculturalism.”, a afirmat Kelemen.
Acesta a adăugat că, în 2007, a host adoptată o Hotărâre de Consiliu Local pe vremea fostul primar, Emil Boc, actul normativ conţinând prevederi pentru inscripţionare monumentelor în patru limbi, română, maghiară, engleză şi germană, iar noul primar a “uitat foarte repede” de ea.
Totodată, preşedintele executiv al UDMR a atras atenţia că la alegerile locale parţiale din 2008, când Sorin Apostu a câştigat Primăria Cluj-Napoca, atât maghiarii, cât şi UDMR Cluj i-au acordat sprjinul.
“În urmă cu câteva luni, la alegerile locale maghiarii din Cluj-Napoca şi UDMR au dat un cec în alb primarului, iar după câteva luni nu a reuşit să respecte promisiunile, nu a reuşit să respecte tradiţia. Eu sunt convins că nu este foarte uşor să te acomodezi cu tradiţia şi multiculturalismul din Cluj, dar bănuiesc că domnul Apostu a avut timp suficient la dispoziţie, dar din păcate nu a reuşit să se acomodeze cu acest oraş”, a spus Kelemen Hunor.
Argumentele iniţiativei de strângere de semnături se referă la faptul că limba maghiară este limbă oficială în UE şi costurile suplimentare pentru includerea ei pe plăcuţe nu sunt justificate, având în vedere că 20% din contribuabilii municipiului aparţin comunităţii maghiare care are “dreptul de a solicita respectarea necesităţilor sale specifice de ordin cultural şi religios”.
Un al treilea argument se referă la faptul că “folosirea şi a unei limbi în inscripţiile publice, dovedeşte/demonstrează recunoaşterea limbii comunităţii respective şi, totodată, respectarea trecutului, a culturii acesteia”.
La conferinţa de presă de sâmbătă, desfăşurată într-o piaţă din centrul municipiului Cluj-Napoca, au participat mai mulţi tineri maghiari care purtau tricouri cu textul “Cluj-Napoca/ Kolosvar/ Klausenburg”, iar unul din ei avea o pancartă pe care scria în română, maghiară şi germană “Casa lui Matia Corvin”.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
