Cele zece noi state membre – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Lituania, Estonia, Letonia, Cipru şi Malta – au adus în Uniune 73 de milioane de oameni şi au extins graniţele blocului european substanţial către Est. Comisia Europeană susţine că aderarea acestor ţări, majoritatea făcând parte din blocul estic, a fost un succes incontestabil.
"Extinderea UE a servit drept ancoră de stabilitate şi democraţie şi drept promotor al libertăţilor personale şi al dinamismului economic", a declarat comisarul pentru extindere Olli Rehn într-un discurs susţiut la Berlin.
În februarie, CE a publicat un raport în care evidenţia beneficiile economice pe care extinderea le-a adus atât noilor membri, cât şi celor vechi şi atrăgea atenţia că volumul schimburilor comerciale între aceste ţări s-a triplat în mai puţin de 10 ani.
Executivul european a încurajat, de asemenea, vechile state membre să renunţe la restricţiile impuse muncitorilor din noile ţări care au aderat, insistând că "fluxul de imigraţi care a urmat extinderilor din 2004 şi 2007 a avut un impact economic pozitiv în acele ţări care nu au restricţionat libera mişcare a muncitorilor".
Vineri, Danemarca şi Belgia au ridicat restricţiile atât pentru ţările care au aderat în 2004, cât şi pentru ţările care au aderat în 2007, România şi Bulgaria. Austria şi Germania au rămas astfel singurele ţări care mai meţin restricţii pentru opt din cele zece ţări care au aderat în 2004 - muncitorii din Cipru şi Malta fiind excluşi de la această restricţie. În contrast, majoritatea vechilor state membre menţin încă limitările pentru România şi Bulgaria.
Cea mai mare extindere a UE din istorie a produs şi schimbări instituţionale, crescând dimensiunea principalelor organisme europene - Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul (secretariatul statelor membre). Acest fapt nu a afectat procesul decizional, aşa cum s-au aşteptat mulţi, a declarat Sara Hagemann, analist pe afaceri instituţionale europene din cadrul think tank-ului Centrul pentru Politici Europene (EPC) din Bruxelles. "Procesul decizional (din toate instituţiile europene) nu s-a îngreunat. Nu a existat un blocaj al sistemului, aşa cum anticipau unii observatori", a declarat ea pentru EUobserver.
Un raport publicat în această săptămână de Institutul pentru o societate deschisă din Sofia, arată că agenda UE ar arăta diferit dacă noile state membre ar stabili-o singure. Raportul intitulat "Nu e blocul estic al bunicului tău" subliniază că extinderea UE şi liberalizarea economică ar evolua, dacă noile state membre ar fi cei care stabilesc agenda. "Dacă aceste state ar avea o influenţă mai mare, Europa ar adopta Tratul de la Lisabona, ar acorda statut de membru în câteva luni Croaţiei şi Serbiei, ar lua în considerare aderarea Ucrainei şi R. Moldova, ar avea în vedere o liberalizare economică mai robustă şi ar impune abordare 'mai întâi NATO' în privinţa securităţii şi apărării europene", susţine raportul.
"În ciuda crizei economice, aceste state ar reduce protecţionismul statului şi ar liberaliza complet pieţele de muncă", se arată în document.
UE nu a atins încă punctul în care noile state membre să poată să impună agenda. Această situaţie se explică prin faptul că guvernele ţărilor respective sunt încă prea concentrate pe planul intern şi pentru că blocul european nu a finalizat de digerat acea mare extindere, a explicat Kaczynski. În acest context, entuziasmul pentru o viitoare extindere s-a mai stins în diferitele capitale europene. Blocajul Tratatului de la Lisabona şi criza economică au accentuat această tendinţă.
În timp ce extinderea către ţările candidate sau potenţial candidate din Balcanii de Veste este văzută numai ca o chestiune de timp, aderarea Ucrainei, R. Moldova, Georgiei sau chiar a Turciei este, în acest moment, puţin probabilă.
"Extinderea poate avea loc numai când digerarea marii extinderi va fi finalizată. Acest lucru se va întâmpla atunci când în Eurobarometre nu va mai exista întrebarea privind modul în care este percepută extinderea din 2004 - întrebare la care majoritatea vesticilor răspund cu 'prost', iar majoritatea esticilor 'bine' ", a conchis expertul CEPS, adăugând că atâta vreme cât o astfel de întrebare este relevantă, digestia nu este definitivată. "Abia atunci se pot lua în considerare Ucraina şi Georgia", a spus el.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
