Comisarul european pentru economie şi afaceri monetare, Olli Rehn, a explicat într-o scrisoare adresată celor nouă state că deşi solicitarea lor este "justificată", nu va fi posibil să fie acceptată în condiţiile sistemului actual de calcul al datoriilor.
România, alături de Ungaria, Suedia, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Lituania şi Letonia, este semnatara petiţiei prin care se atrage atenţia asupra faptului că metodele statistice utilizate în prezent "dezavantajează statele membre care şi-au reformat sistemele de pensii sau sunt în proces de reformare a acestora, în raport cu statele membre care nu implementează astfel de reforme".
Care este însă principala problemă semnalată de cele nouă state? După reforma sistemului de pensii, o parte dintre contribuţiile totale este redirecţionată către fondurile de pensii private, iar cealaltă parte către bugetul asigurărilor de stat. Astfel, bugetul de pensii oferite de stat este mai mic. Statul plăteşte pensiile din contribuţiile angajaţilor din prezent, astfel că reducerea veniturilor prin transferarea unui anumit procent către fondurile private conduce la accentuarea deficitului bugetar.
Cu alte cuvinte, cheltuielile cu reformarea sistemelor de pensii nu ar trebui incluse în datoria publică pentru că acestea reprezintă elemente "critice" pentru asigurarea stabilităţii pe termen lung a finanţelor publice ale Europei, susţin cele nouă naţiuni. Comisia Europeană a cerut în luna iulie statelor membre ale UE să îşi reformeze sistemele de pensii, având în vedere că ritmul rapid de îmbătrânire a populaţiei ar putea pune presiuni pe finanţele publice. Polonia este singura ţară din UE unde cheltuielile cu pensiile ar putea scădea în următorii 50 de ani, potrivit estimărilor realizate de Comisia Europeană.
