Uniunea Europeană și Republica Moldova vor continua să își coordoneze acțiunile pentru securitatea aprovizionării, integrarea piețelor energetice și dezvoltarea energiei curate, după al șaptelea dialog la nivel înalt pe energie, desfășurat la Bruxelles într-un context de volatilitate geopolitică și criză energetică globală.

Pe scurt

1. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, și ministrul Energiei al Republicii Moldova, Dorin Junghietu, au participat la al șaptelea dialog la nivel înalt UE, Republica Moldova pe energie.
2. Comisia Europeană spune că Moldova și-a încheiat dependența de gazul și electricitatea din Rusia și și-a accelerat integrarea în sistemul european de electricitate.
3. Ministrul moldovean a afirmat că piața de gaz și electricitate este deschisă legal, iar marii consumatori de gaz au trecut la piața liberă din aprilie 2026.
4. Moldova a depășit 1 GW de capacitate instalată de energie regenerabilă și mizează pe integrarea în piața europeană de electricitate.
5. În contextul crizei regionale a combustibililor, Moldova spune că are stocuri de kerosen pentru cel puțin o lună, o lună și jumătate, și se aprovizionează în principal prin România.

Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, și ministrul Energiei al Republicii Moldova, Dorin Junghietu, au discutat la Bruxelles despre cooperarea energetică dintre UE și Moldova, în urma celui de-al șaptelea dialog la nivel înalt pe energie. Jørgensen a plasat discuția în contextul unei crize energetice globale severe și al unei volatilități geopolitice care afectează economiile, societățile și parteneriatele internaționale. El a spus că parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova este „puternic și orientat spre viitor” și că cele două părți au un interes comun în aprofundarea cooperării. Comisarul a afirmat că, de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit cu peste 30 de miliarde de euro mai mult pe importuri de combustibili fosili, fără să primească aprovizionare suplimentară. În opinia sa, această situație arată că dependența energetică nu este doar o problemă economică, ci și o vulnerabilitate strategică. „Dependența energetică nu este doar o problemă economică, este și o vulnerabilitate strategică”, a spus Jørgensen. Comisarul a afirmat că Republica Moldova cunoaște această vulnerabilitate mai bine decât majoritatea statelor și a subliniat că țara și-a încheiat dependența de gazul și electricitatea din Rusia, și-a diversificat rutele de aprovizionare și și-a accelerat integrarea în sistemul european de electricitate. El a descris sincronizarea cu rețelele europene drept un moment geopolitic important și a spus că, pe măsură ce Moldova avansează pe calea aderării la Uniunea Europeană, construirea unui sistem energetic sigur, sustenabil și independent rămâne un pilon central al eforturilor comune. Jørgensen a spus că, pe termen scurt, UE și Moldova vor continua să se coordoneze pentru gestionarea riscurilor, protejarea securității aprovizionării și protejarea cetățenilor de efectele volatilității. Pe termen lung, el a indicat nevoia de interconectări mai puternice, diversificare mai mare, extinderea energiei curate și integrare mai profundă a piețelor. „Accelerarea tranziției energetice și electrificarea economiilor noastre este singura cale sustenabilă de ieșire din criza actuală și cea mai bună protecție împotriva celor care vor urma”, a spus comisarul. Ministrul Energiei din Republica Moldova, Dorin Junghietu, a spus că dialogul la nivel înalt cu UE și-a demonstrat valoarea strategică și reflectă un parteneriat profund. El a afirmat că Republica Moldova a trecut prin „teste de stres fără precedent”, generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, volatilitatea piețelor globale și presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare. „Am înlocuit dependența cu diversificare. Am înlocuit incertitudinea cu reguli de piață. Am înlocuit izolarea cu integrarea europeană”, a spus Junghietu. Ministrul a descris actuala arhitectură de securitate energetică a Republicii Moldova ca fiind „pragmatică și funcțională”, bazată pe acces la piețele europene de gaz, rute alternative de aprovizionare, stocare comercială și strategică și folosirea flexibilă a coridoarelor regionale, inclusiv România, Ucraina și coridorul vertical de gaze. El a subliniat că, pentru o țară fără producție internă de gaz și fără capacități subterane de stocare, interconectarea nu este un avantaj, ci „o condiție de supraviețuire”. Junghietu a legat transformarea energetică a Moldovei de Planul de creștere de 1,9 miliarde de euro, despre care a spus că are o scară fără precedent în istoria țării. Potrivit ministrului, planul deblochează investiții în sectorul energetic și a accelerat reforme de piață. El a afirmat că deschiderea legală a pieței este completă atât în gaz, cât și în electricitate. Din aprilie 2026, toți marii consumatori de gaz au trecut la piața liberă, ceea ce ministrul a prezentat ca o trecere de la prețuri administrate la prețuri transparente, bazate pe piață. În sectorul electricității, Junghietu a spus că Moldova a pus deja în funcțiune infrastructura de piață, inclusiv piețele pentru ziua următoare, intrazilnică și de echilibrare. El a susținut că aceste instrumente aduc eficiență și încredere pentru investitori, parteneri și consumatori. Ministrul a spus că viitorul energetic al Republicii Moldova este verde și integrat. Capacitatea instalată de energie regenerabilă a depășit deja 1 GW, iar autoritățile de la Chișinău intenționează să continue acest ritm. Junghietu a insistat că integrarea reală în piața europeană nu se poate face doar prin reforme interne, ci are nevoie de reguli comune și procese partajate. El a indicat procesul de verificare al pachetului de integrare a electricității, lansat în martie 2026, ca etapă critică. „Pentru Moldova, cuplarea piețelor nu este un obiectiv tehnic. Este unul strategic”, a spus ministrul. El a menționat și crizele din primele luni ale anului 2026, inclusiv pene majore de curent și atacuri asupra infrastructurii regionale, printre care o linie electrică importantă aparținând Republicii Moldova. Potrivit ministrului, sistemul a fost restabilit în câteva ore prin coordonare cu operatorii de transport și sistem din România și Ucraina. Junghietu a spus că aceste episoade au arătat că solidaritatea europeană funcționează nu doar în declarații, ci și în momente de criză. Întrebat despre impactul tensiunilor din Orientul Mijlociu asupra aprovizionării cu energie și în special cu combustibil pentru aviație, comisarul Jørgensen a spus că UE speră într-o normalizare cât mai rapidă, dar că este prea devreme pentru a estima momentul revenirii la o situație normală. El a afirmat că, inclusiv într-un scenariu favorabil, situația rămâne serioasă, iar daunele produse infrastructurii de producție de gaz, în special în Qatar, ar putea necesita ani pentru remediere. Producția de petrol ar putea reveni mai repede, dar tot va fi nevoie de timp. Jørgensen a spus că UE se pregătește și pentru scenarii în care pot apărea probleme de securitate a aprovizionării, inclusiv la combustibilul pentru aviație. El a explicat că a fost creat un observator care monitorizează cantitățile de jet fuel din Europa, cine le deține, ce se importă și ce se exportă. „Nu suntem încă acolo. Sperăm să nu ajungem într-o etapă în care acest lucru să fie necesar, dar ne pregătim pentru asta. Sperăm să nu se întâmple, dar speranța nu este o strategie”, a spus comisarul, referindu-se la posibile acțiuni politice de coordonare și redistribuire a combustibilului pentru aviație. Ministrul Junghietu a spus că Republica Moldova a trecut deja printr-o situație legată de combustibilul pentru aviație, când a fost nevoie de recuperarea infrastructurii de stocare a kerosenului sub control guvernamental. El a afirmat că Moldova are volume de kerosen pentru cel puțin o lună, o lună și jumătate. Potrivit ministrului, entitatea care operează infrastructura de la aeroport lucrează pentru a obține volume suplimentare de kerosen. Moldova colaborează cu producători din România, pe care Junghietu i-a descris drept cea mai apropiată rută logistică pentru țară. El a spus că alte produse petroliere, precum benzina și motorina, vin din piața regională, inclusiv din Bulgaria, România, Turcia și Grecia. Ministrul a amintit că Republica Moldova a avut stare de urgență timp de aproximativ două luni din cauza deficitului de combustibil și a indisponibilității principalei interconexiuni, dar a afirmat că ambele probleme au fost depășite. Dialogul la nivel înalt UE, Republica Moldova pe energie este unul dintre formatele de cooperare prin care Bruxellesul și Chișinăul coordonează securitatea aprovizionării, integrarea pieței energetice și reformele necesare apropierii de Uniunea Europeană. Republica Moldova a fost puternic expusă în ultimii ani la presiuni energetice, volatilitate regională și efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Sincronizarea cu sistemul european de electricitate, diversificarea rutelor de aprovizionare și integrarea în piețele europene au devenit elemente centrale ale strategiei sale energetice. Pentru Uniunea Europeană, cooperarea energetică cu Moldova are o miză dublă: sprijinirea unui stat candidat vulnerabil la presiuni externe și consolidarea securității energetice regionale într-o zonă afectată de război, atacuri asupra infrastructurii și instabilitate a piețelor globale.