Măsura vine ca urmare a presiunilor din sectorul industrial, iar propunerile înaintate de Comisia Europeană vor fi discutate miercuri, informează surse din cadrul Uniunii Europene.

Din discuţiile care au avut loc după ce oficiali ai Comisiei Europene au finisat propunerile ce urmează să fie adoptate miercuri, ar rezulta că sectorul producătorilor de energie va trebui să cumpere 100% din autorizaţiile pentru emisii, în cadrul unor licitaţii, începând din 2013, spune aceeaşi sursa UE.

Ca răspuns la presiunile guvernelor şi industriilor cheie, oficialii au decis de comun acord ca rafinăriile şi companiile aeriene să pornească de la un nivel de 20% din valoarea totală a permiselor licitate în 2013, restul fiind eliberate gratuit, nivel care va creşte cu 10% pe an până la 100% în 2020.

Această mişcare face parte din planul Uniunii Europene de a reduce până în 2020 emisiile de gaze de seră cu o cincime, de la nivelul la care erau acestea în anul 1990, în încercarea de a combate încălzirea globală.

"Argumentul afacerii a fost cel care a prevalat", a declarat o sursa din cadrul Uniunii Europene, care a decis să îşi păstreze anonimatul deoarece propunerile nu au fost încă adoptate.

Marile companii petroliere europene Shell şi BP au demarat o campanie prin care rafinăriile lor să fie scutite de obligaţia de a cumpăra autorizaţii la licitaţie, sub argumentul că acest fapt le-ar pune într-un dezavantaj competiţional împotriva rivalilor din afara Europei.

Statele Unite, aparent cel mai mare poluator al lumii, au refuzat până acum să accepte orice fel de norme care limitează emisiile de gaze cu efect de seră.

Sursa a confirmat datele dintr-un raport al Reuters, în care se arăta că cele trei mari industrii energofage - oţel, aluminiu şi ciment - vor beneficia de un regim mai puţin restrictiv, primind gratis cota lor de autorizaţii pentru emisii în 2013 şi beneficiind de o introducere mai lenta în sistem.

Comisia va revizui situaţia industriilor mari consumatoare de energie în 2011, în ideea că până atunci ar trebui să existe o înţelegere la nivel internaţional privind diminuarea emisiilor de dioxid de carbon, principalul agent poluant vinovat de încălzirea globală.

Alte sectoare, precum producătorii de fertilizatori sau hârtie şi celuloza, vor putea aplica pentru statutul de industrie energofagă, dar vor trebui să dovedească faptul că sunt dezavantajate în faţa competitorilor din aceasta cauză, a declarat acesta.

Sursa a adăugat că va fi stabilit, de către Comisie, un set de norme naţionale pentru reducerea emisiilor de gaze provenite de la clădiri, încălzire, ventilaţie şi transport, norme care nu sunt incluse în Schema UE de Comercializare a Emisiilor.

După cum a mai fost menţionat, ţările bogate din UE, precum Irlanda, vor trebui să reducă emisiile de dioxid de carbon cu 20% până în 2020 faţă de anul 2005, pe când cele mai sărace membre noi, Bulgaria şi România, vor primi permisiunea de a creşte emisiile cu 20 respectiv 19%, pentru a putea să ajungă din urmă nivelul european de dezvoltare economică.

Germania va trebui sa reduca emisiile cu 14%, iar Suedia cu 17%, a mai comunicat sursa.

În ce priveşte sursele de energie alternativă, Comisia va impune obiective pentru nivelul naţional de energie eoliană, generată de valuri, soare sau hidro-electric şi biomasă până în 2020, variind în funcţie de puterea economică a ţării şi nivelul de la care pleacă.

Prin urmare, Suedia va deţine cel mai înalt nivel, de 49%, ca obiectiv în privinţa utilizării energiei alternative, în timp ce România va avea un nivel de 24% de atins, Germania 18%, iar Irlanda şi Bulgaria 16%.

Sursa: NewsIn