"Cred că este posibil să facem progrese şi încă unele substanţiale", a declarat ministrul sloven de finanţe Andrej Bajuk, ţară aflată acum la preşedinţia UE, la sosirea sa la o reuniune a miniştrilor europeni de finanţe, dedicată acestui subiect, care a avut loc la Bruxelles.

Miniştrii vor să profite de o intervenţie a comisarului european pentru fiscalitate, Laszlo Kovacs, pe tema cooperării cu paradisurile fiscale asiatice (Singapore, Hong Kong, Macao) pentru a discuta metodele de ameliorare a unei directive date în 2005 referitoare la taxele economice din Europa. "Comisia ar trebui să prevadă o propunere referitoare la extinderea aspectelor care intră sub incidenţa directivei economice mai rapid decat era prevazut", a declarat ministrul german de finanţe, Peer Steinbrück.

Comisia s-a declarat luni pregătită să reexamineze mai repede decât era stabilit aceasta legislaţie din 2005 împotriva evaziunii fiscale, astăzi considerată insuficientă.

Adoptată după 14 ani de discuţii aprinse, textul directivei din 2005 întâmpină dificultăţi în aplicare şi ar putea fi revizuit. Acest text prevede schimbul de informaţii între state cu privire la câştigurile din economii ale cetăţenilor străini. Dar ţările din Uniunea Europeană ce practică secretul bancar (Belgia, Luxemburg, Austria), aşa cum o fac şi paradisurile fiscale europene din afara Uniunii Europene (Elveţia, San-Marino, Monaco, Andorra, Liectenstein, teritorii dependente şi asociate) au obţinut dreptul de a nu participa la acest acord.

Aceste state se mulţumesc să impoziteze la sursă câştigurile obţinute din economiile plasate pe teritoriul lor şi să dea 75% din bani ţărilor de origine, dar fără ca sumele despre care este vorba să poată fi controlate. Prin urmare, această directivă este lacunară cât timp ea nu ia în considerare toate produsele economice, excluzând mai ales dividendele acţiunilor şi se limitează la plasamentele persoanelor fizice (şi nu cele ale fundaţiilor sau ale societăţilor).

Trei propuneri ar trebui făcute marţi de Germania, care vor furniza tot atâtea piste de gândire în vederea revizuirii directivei: o creştere a dividendelor şi a câştigurilor financiare, altele decât veniturile din economii, includerea societăţilor şi a fundaţiilor care intră sub incidenţa directivei şi obligarea paradisurilor fiscale să divulge identitatea celor care deţin conturi bancare acolo. 

Ministrul francez Christine Lagarde a estimat că o asemenea evoluţie este de dorit, în timp ce ministrul belgian Didier Reynders a apreciat la rândul lui că trebuie acoperit întregul ansamblu al economiilor.

Ministrul de finanţe din Luxemburg, Jean-Claude Juncker, ţară care a fost reticentă cu privire la adoptarea directivei din 2005, s-a arătat mult mai prudentă în legătură cu activismul german. "Trebuie să examinăm dacă reglementarea europeană în materie de fiscalitate a economiilor funcţionează corect sau nu", a spus Juncker.

"Dar aceasta nu poate fi natura pieţelor financiare europene, de a se îmbogăţi pe seama vecinilor săi", a adăugat Junker la adresa Liechtensteinului.

Sursa: NewsIn