Situaţia de la Salina Praid a cunoscut o agravare semnificativă în ultimele ore, în contextul în care toate sufoziunile de pe aliniamentul nord–sud s-au unit, provocând prăbuşirea a aproximativ 700 de metri cubi de rocă.
Au apărut fisuri majore atât pe drumul tehnologic, cât şi în pădurea din apropiere, ceea ce accentuează riscurile geologice din zonă.
Potrivit Prefecturii Harghita, aceste prăbuşiri antrenează volume mari de apă cu salinitate ridicată la suprafaţă, care se scurg spre pârâul Corund. Din acest motiv, este esenţială devierea pârâului prin ţevi corugate, pentru a proteja zona de noi infiltraţii. Sufoziunea de la puţul Dozsa a cunoscut o creştere rapidă în doar trei zile, de la 14 la 120 de centimetri, semnalând o accelerare a proceselor subterane distructive.
Măsuri urgente și eforturi de stabilizare
Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR) a solicitat amenajarea unui amplasament pentru două pompe de mare capacitate, care să preia debitul actual al pârâului şi să-l direcţioneze peste zona afectată. În paralel, SALROM a achiziţionat o dronă pentru monitorizarea terenului şi interpretarea datelor de către geologi.
Deşi nu este necesară, în acest moment, extinderea perimetrului evacuat, cei evacuaţi vor putea reveni doar după instalarea sistemelor automate de monitorizare şi stabilirea unor praguri de alertă. Evacuarea rămâne valabilă pentru cel puţin 20 de zile. Zona este strict supravegheată de jandarmi şi patrule mobile ale Ministerului Afacerilor Interne.
Lucrările de consolidare continuă: au fost livrate 547 de tone de piatră spartă pentru întărirea digurilor de protecţie, iar pe drumul tehnologic se efectuează zilnic lucrări de reparaţii, din cauza apariţiei continue a sufoziunilor.
Impactul asupra mediului și apei
Parametrii de salinitate arată o uşoară scădere: în galeria de coastă s-a redus de la 275,5 g/l la 269,6 g/l, iar în Mina Iosif, de la 263,3 g/l la 259,2 g/l. Totodată, temperatura apei şi concentraţia de metan se menţin constante. Însă concentraţiile de cloruri din apele de suprafaţă rămân alarmante. Conductivitatea pârâului Corund la confluenţa cu Târnava Mică a atins 19,82 mS/cm, iar autorităţile efectuează permanent măsurători pentru a preveni efecte asupra staţiilor de epurare.
Potrivit ministrului Mediului, Mircea Fechet, intervenţiile greşite ale antreprenorului desemnat de Salrom au dus la creşteri periculoase ale clorurilor, ce pot afecta iremediabil ecosistemele şi capacitatea de tratare a apelor uzate.
Tensiuni administrative și intervenţii eşuate
Vicepremierul Tánczos Barna a cerut demiterea conducerii Salrom şi Apele Române, acuzând lipsa de cooperare între instituţii şi ignorarea recomandărilor experţilor. Potrivit acestuia, „zeci de mii de oameni rămân fără apă, iar mediul suferă daune suplimentare”.
Contextul acestei crize este amplu: infiltraţii masive au fost înregistrate prima dată în februarie 2023, iar în mai 2025 a avut loc al treilea episod de infiltrare, cel mai grav de până acum. Devierile iniţiale nu au fost eficiente, iar lucrările la digurile subterane s-au dovedit insuficiente. În seara de 28 mai, salina a fost complet inundată, afectând şapte niveluri subterane, inclusiv zonele turistice.
Asistență internaţională şi planuri de viitor
Ca urmare a escaladării crizei, la Praid au sosit opt experţi internaţionali care, împreună cu autorităţile române, analizează opţiunile de stabilizare. Una dintre soluţiile discutate este crearea unui lac sărat în zona cea mai probabilă pentru evacuarea controlată a apei din mină, însă implementarea depinde de concluziile specialiştilor europeni.
Conform ministrului Economiei, Bogdan Ivan, riscul unui eveniment cataclismic este redus, însă se ia în calcul o surpare parţială a vechii mine.
