Scriitorul Umberto Eco refuză să facă profeţii în vreme de criză, dar prezice, totuşi, o viaţă lungă cărţii, în pofida culturii de consum şi a noilor tehnologii, fiind însă pesimist în ceea ce priveşte presa, liberă astăzi, dar cenzurată natural de logica publicitară, relatează La Tercera.
"Una dintre cele mai mari greşeli este să crezi că intelectualii au virtuţi profetice", răspunde Eco la întrebarea dacă actuala criză care traversează lumea va modifica radical lucrurile. Mai mult, figura "intelectualului organic" face parte din mitologia stângistă, care tinde să augmenteze rolul intelectualului în societate. "Intelectualul influenţează pe termen lung, în niciun caz imediat", avertizează scriitorul, alături de alte voci care atrag atenţia asupra pericolului de a conferi omului de cultură calităţi salvatoare.
"Dacă ar fi să las un mesaj posterităţii, sigur ar fi în format de carte, nu de dischetă", spune, simplu şi cu umor, Eco, dând, de fapt, o reţetă de conservare a valorilor într-o societate post-modernă, vulnerabilă economic şi aservită tehnologiei. Tarele modelului ultra-capitalist ating chiar şi sectorul presei ,care, este adevărat, nu se mai confruntă cu cenzura dictatorială (Eco nunaţează, exceptând formele dictatoriale din Rusia lui Putin şi Coreea de Nord), dar se supun legilor publicităţii, inventând de multe ori informaţia. Cărţile vor supravieţui şi vor ieşi învingătoare din lupta cu e-book-urile, spune încrezător scriitor, nu la fel de optimist, însă, în ceea ce priveşte ziarele, înghiţite din ce în ce mai mult de formatul online, accesibil oricui, de oriunde şi oricând.
Imaginea tradiţională a zilei începute prin citirea ziarului, la măsuţa de cafea, atât de firească generaţiei mature, s-ar putea să nu mai fie atât de naturală pentru copiii care vor deveni adulţi în câţiva ani, mai crede autorul "Numelui trandafirului".
