Un american şi doi japonezi au primit premiul Nobel pentru fizică

Cei trei cercetători au fost recompensaţi pentru descoperirea mecanismului de rupere spontană a simetriei în fizica subatomică ("broken symmetry"), respectiv pentru descoperirea originii acestui fenomen, care poate prezice existenţa a cel puţin trei familii de particule (quark) ce intră în componenţa nucleonilor.

Americanul Yoichiro Nambu, în vârstă de 87 de ani, este profesor la Universitatea din Chicago, în timp ce Makoto Kobayashi, în vârstă de 64 de ani, activează în cadrul laboratorului KEK (unde se fac cercetări asupra unui accelerator de înaltă energie) de la Tsukuba, Japonia, iar Toshihide Maskawa, în vârstă de 68 de ani, este profesor la Institutul pentru Fizică Teoretică de la Universitatea din Kyoto.

Cercetările americanului Yoichiro Nambu se înscriu în "modelul standard", o teorie care încearcă să descrie particulele elementare aflate la originea formării Universului în urmă cu 14 miliarde de ani.

Ceilalţi doi cercetători japonezi au fost recompensaţi pentru "descoperirea originii ruperii spontane a simetriei, care presupune existenţa a cel puţin trei familii de particule de tip "quark" în natură. La momentul formării Universului, materia exista sub forma unui soi de supă densă şi caldă numită plasmă quarci-gluoni. Răcindu-se, particulele numite "quark" s-au aglutinat formând protoni, neutroni şi alte particule compozite.

Anul trecut, premiul Nobel pentru fizică revenise francezului Albert Fert şi germanului Peter Gruenberg pentru descoperirea unei tehnologii revoluţionare - magnetorezistenţă gigantică (GMR) - ce permite citirea informaţiei stocate pe hard-diskuri. GMR a avut un impact important în special asupra tehnologiilor de informare şi comunicare şi a permis elaborarea unor echipamente de citire care echipează în prezent toate hard-diskurile.

Premiul de anul acesta recompensează cercetări în domeniul fizicii particulelor, în condiţiile în care în septembrie a fost pus în funcţiune cel mai mare accelerator de particule din lume, cel de la CERN, Elveţia, cu ambiţia de a recrea condiţiile de la începutul Universului, un experiment ce a dat naştere unor temeri şi controverse. Între timp, acceleratorul a fost oprit, din cauza unei defecţiuni, urmând a fi repornit în primăvara anului viitor.

Nobelul pentru fizică este al doilea premiu decernat săptămâna aceasta. Cel pentru medicină a deschis luni sezonul premiilor Nobel, răsplătind un cercetător german şi doi francezi pentru descoperirile făcute în domeniul virusologiei. Germanul Harald zur Hausen a descoperit că papilomavirusurile umane (VPH) sunt cauza cancerului de col uterin, al doilea tip de cancer cel mai răspândit la femei, după cancerul de sân, în timp ce francezii Francoise Barre-Sinoussi şi Luc Montagnier au descoperit HIV, virusul care provoacă SIDA.

Miercuri Comitetul Nobel decernează premiul pentru chimie, iar joi urmează cel pentru literatură, unde printre candidaţii cotaţi cu şanse figurează şi scriitoarea germană Herta Mueller, care s-a născut în România.

Potrivit experţilor, un militant pentru drepturile omului ar putea câştiga anul acesta prestigiosul Nobel pentru Pace, care va fi anunţat vineri, la Oslo.

Premiul pentru economie va încheia sezonul Nobel, la 13 octombrie.


Sursa: NewsIn