Un cunoscut economist analizează discursurile candidaților la prezidențiale: „Îmi este ciudă că gândesc”

Într-un climat politic tot mai tensionat, campania pentru alegerile prezidențiale din acest an a adus în prim-plan promisiuni spectaculoase, unele dintre ele cu o pronunțată notă populistă.

Un cunoscut economist român, care a preferat să rămână sub protecția anonimatului, a analizat în detaliu discursurile candidaților, remarcând cu un amestec de ironie și frustrare: „Îmi este ciudă că gândesc. Dacă n-aș înțelege mecanismele economice, aș fi și eu entuziasmat.”

Printre propunerile care au stârnit cele mai multe reacții se numără planul lui George Simion, liderul AUR, prezentat pe site-ul său oficial, „Planulsimion.ro”. Acesta promite construirea a până la 1.000.000 de apartamente în România, cu un preț de pornire de 35.000 de euro pentru un apartament de 2 camere cu suprafețe între 50 și 55 de metri pătrați.

„Apartamente pentru toți” – așa ar putea fi rezumată inițiativa liderului AUR. Conform planului, locuințele ar urma să fie construite în apropierea orașelor mari, cu toate utilitățile și infrastructura necesară, inclusiv școli, grădinițe, cabinete medicale, spații comerciale, malluri și clădiri de birouri. Proiectul prevede, totodată, o repartizare teritorială în funcție de cererea exprimată de solicitanți, iar eligibilitatea va ține cont de criterii precum vârsta, numărul de copii, starea civilă și numărul de proprietăți deja deținute.

Însă, în ciuda entuziasmului generat în rândul unei părți a electoratului, economistul avertizează că astfel de promisiuni trebuie analizate cu o doză sănătoasă de scepticism: „Un milion de locuințe, la standarde moderne, cu infrastructură completă, la un preț de 35.000 de euro? Asta înseamnă un efort bugetar uriaș, care nu poate fi susținut fără majorări semnificative de taxe, împrumuturi masive sau tăieri bugetare în alte domenii.”

Mai mult, în cadrul unui interviu televizat difuzat marți seara, George Simion a recunoscut că planul privind locuințele la preț redus a fost, de fapt, „o formă de marketing”. „Dacă nu aveam în acești ani formele acestea de promovare prin care să spargem blocada informațională, nu mai eram unde suntem astăzi, la 42% voturi”, a declarat acesta, sugerând că proiectul a avut mai degrabă un rol propagandistic decât unul aplicabil în realitate.

Economistul consultat consideră că această declarație ridică semne de întrebare cu privire la seriozitatea întregului program politic al candidatului: „E grav când programul prezidențial este tratat ca o campanie de publicitate. Vorbim de viitorul unei țări, nu de vânzarea unei promoții la electrocasnice.”