“Intelegem ca ne puneti mai multe taxe, ca sa mentineti nivelul de incasari la buget, dar ce face statul ca sa ne ajute in perioada de criza?”, a fost retorica intreprinzatorilor cu care au intampinat reprezentantii autoritatilor, in conditiile in care de doua saptamani impozitul minim este in vigoare si loveste in randul afacerilor mici si mijlocii. “Toata lumea, de la primul-ministru si ministrul de Finante pana la politistul de rand, priveste antreprenorii ca pe niste evazionisti. E o mare greseala ce trebuie reparata”, spune Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori. De unde poate veni rezolvarea problemelor in plina criza? Peter Barta, directorul executiv al Fundatiei Post Privatizare, considera ca infiintarea unui Fond de risc, o initiativa de anul trecut, sustinuta de Ministerul IMM-urilor, ar putea ajuta afacerile aflate la inceput de drum. “Nu pot spune acum ce capitalizare ar trebui sa aiba, aceasta depinde de partenerii pe care ii vom atrage”, spune acesta. Fondul ar trebui sa functioneze ca un venture capital, explica Barta, care administreaza un fond de investitii in care statul detine 68%, iar el restul de actiuni.
Aurel Saramet, presedintelele Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), a declarat ieri ca va propune ministerului de resort schimbarea strategiei, in sensul reducerii expunerii pe garantiile pentru creditele existente, aflata in prezent la 82% din totalul garantiilor, si marirea sustinerii noilor investitii. “Un nivel echilibrat al raportului dintre garantiile pentru creditele deja acordate si imprumuturile noi ar fi de 50%-50%”, explica Saramet. Potrivit acestuia, “fara aparitia fondului de contragarantare, care sa preia din riscul fondului de garantare, capacitatea noastra de a acorda garantii va fi limitata”.
In primele patru luni ale anului, numarul garantiilor acordate de FNGCIMM a crescut cu 250% fata de aceeasi perioada a anului trecut. FNGCIMM a aprobat in primele patru luni ale acestui an 1.700 de cereri pentru garantare, in valoare de 130 mil. euro. La finele acestui an, fondul de garantare vrea sa aiba un sold al garantiilor de 450 mil. euro, iar volumul total acordat ar urma sa se ridice la 500 mil. euro, pentru pana la 5.000 de garantii. Fondul de contragarantare va avea un capital de 100 mil. euro, ceea ce va suplimenta cu 10-15 ori ceea ce are fondul de garantare, a explicat secretarul de stat in Ministerul pentru IMM, Gheorghe Marin. Apelul la fondul de garantare si la cel de contragarantare ar putea cobori provizioanele bancilor cu pana la 60%, pe partea imprumuturi acordate IMM-urilor, “ceea ce s-ar putea regasi in reducerea costurilor pentru finantarea IMM-urilor”, spune seful FNIGCIMM. In acelasi timp insa, ritmul cererilor de plata din partea bancilor a crescut foarte mult, fiind similar cu nivelul platilor efectuate in ultimii sase ani, ceea ce arata ca IMM-urile nu-si pot plati datoriile catre banci. Directorul general al Bancii Transilvania, Robert Rekkers, a recunoscut ca, in primul trimestru al acestui an, bancile s-au confruntat cu probleme din cauza creditelor neperformante. “Si noi am avut astfel de probleme, iar o parte dintre aceste credite sunt de la sectorul IMM, pentru ca aceste afaceri au un grad mai mare de risc”, a declarat Rekkers, confirmand astfel declaratiile fondului de garantare. Bancherul olandez din conducerea celei mai mari banci cu capital romanesc mai spune ca din martie activitatea de creditare s-a mai fluidizat.
Un alt sprijin din zona bancherilor catre IMM-uri ar putea veni si din zona unei banci de stat. EximBank, pe langa reducerea dobanzilor, intentioneaza sa revina asupra deciziei de compensare a dobanzii la creditele contractate de antreprenori. La finele lui 2008, conducerea de la acea vreme a EximBank a decis sa elimine aceasta facilitate acordata micilor antreprenori, in ciuda cererii mediului de business. “In CA al EximBank de saptamana trecuta am decis reluarea compensarii in proportie de 50% a dobanzii la creditele pentru investitii sau extindere angajate de antreprenori. Si mi se pare corect sa iei o astfel de decizie mai ales in perioade de criza”, a explicat Gheorghe Marin.
