money.ro
🔔 Alerte
ActualitateEveline Păuna

Un milion de euro pentru o viață normală

Publicat la 17.11.2026, 17:17:56

Distribuie:WhatsAppFacebookX
Un milion de euro pentru o viață normală
DiscoverGoogle NewsSursă preferată

Un sondaj INSCOP Research publicat astăzi, 17 noiembrie 2026, arată că, dacă ar câștiga un milion de euro, 24,6% dintre români și-ar ajuta mai întâi familia. Alți 16,8% și-ar cumpăra sau moderniza o locuință, 16,4% ar economisi ori investi banii, 12,1% ar începe sau dezvolta o afacere, iar 9,8% și-ar achita datoriile. Doar 6,2% ar pune pe primul loc călătoriile sau îndeplinirea unei dorințe personale.

Așadar, dacă îi dai românului un milion de euro, nu trebuie să te aștepți neapărat să-l găsești a doua zi într-un Lamborghini. Există șanse mai mari să-l găsești discutând cu familia despre renovarea băii, ajutându-și copiii sau analizând dobânzile bancare.

Este o imagine destul de simpatică a bogăției. Dar care merită analizată psihologic. Pentru că atunci când oamenii primesc, măcar imaginar, posibilitatea de a nu mai avea griji financiare, alegerile lor pot spune ceva despre nevoile și prioritățile pe care le au în prezent. Românul milionar nu pleacă în Bahamas. Își ajută familia și verifică dacă mai are rate. În imaginația populară, milionarii trăiesc în case spectaculoase, conduc mașini imposibil de parcat în București și își petrec diminețile în locuri unde cafeaua costă cât cumpărăturile noastre de weekend. Dar românii intervievați de INSCOP par să aibă o altă ordine a priorităților.

Familia este cea mai frecventă primă destinație declarată a banilor. Iar când respondenții sunt întrebați ce schimbare importantă poate aduce o avere de un milion de euro, 49,4% aleg posibilitatea de a-i ajuta pe cei apropiați, în timp ce 25% indică siguranța și liniștea. Este interesant că banii nu sunt priviți numai ca instrumente pentru satisfacerea dorințelor personale. Pentru mulți respondenți, ei reprezintă și posibilitatea de a reduce dificultățile celor din jur.

Psihologia economică oferă câteva explicații posibile. Oamenii nu iau decizii financiare exclusiv pentru a-și maximiza confortul individual. Relațiile familiale, normele sociale, sentimentul responsabilității și dorința de a contribui la bunăstarea altora pot influența puternic felul în care își imaginează utilizarea banilor.

În plus, ajutorul acordat altor persoane poate produce satisfacție emoțională. Cercetările despre comportamentul prosocial au arătat că, în anumite condiții, cheltuirea banilor pentru ceilalți poate fi asociată cu o stare de bine mai mare decât cheltuirea lor exclusiv pentru sine.

Desigur, sondajul INSCOP nu demonstrează că românii sunt mai generoși decât alte popoare. Nici că fiecare respondent și-ar respecta planul dacă ar primi efectiv banii. Există o diferență între ceea ce declarăm că am face cu un milion de euro și ceea ce am face după ce am vedea suma în cont. Dar este remarcabil că, în acest exercițiu imaginar, familia apare înaintea luxului.

Poate că visul românesc nu este să ai o piscină infinită, ci să poți spune părinților că nu mai trebuie să-și facă griji pentru facturi. De ce un milion de euro ne-ar cumpăra, în primul rând, liniștea? În economie există un concept numit utilitate marginală descrescătoare. Simplificat, aceeași sumă de bani poate avea o valoare subiectivă diferită în funcție de situația financiară a persoanei care o primește.

O mie de euro pot schimba radical luna cuiva care nu are economii. Pentru o persoană cu o avere considerabilă, aceeași sumă poate avea un efect mult mai mic asupra nivelului de trai. Este o diferență de putere de cumpărare. Este și o diferență de semnificație psihologică. Pentru cineva care trăiește cu teama unei cheltuieli neprevăzute, banii pot reprezenta siguranță. Pentru cineva care are deja această siguranță, pot reprezenta confort suplimentar, statut sau noi experiențe.

În aceeași zi în care a fost publicat sondajul INSCOP, Barometrul Datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România, a adus o informație relevantă: aproximativ 73% dintre respondenți declară că nu ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii lunare.

Cele două cercetări sunt distincte și nu permit stabilirea unei relații cauzale între rezultate. Dar, privite împreună, oferă un context interesant. Într-o societate în care mulți oameni nu dispun de rezerve financiare foarte mari, ideea unei averi poate fi asociată mai degrabă cu protecția împotriva incertitudinii decât cu un consum spectaculos. De aceea, uneori, luxul absolut nu este o vacanță pe o insulă exotică.

Unul dintre cele mai cunoscute rezultate ale economiei comportamentale este aversiunea față de pierdere, studiată de Daniel Kahneman și Amos Tversky. În multe situații experimentale, oamenii resimt pierderile mai intens decât câștigurile de aceeași mărime. Aceasta nu înseamnă că fiecare om reacționează identic sau că există o formulă universală pentru emoțiile financiare. Dar mecanismul ajută la explicarea unor comportamente aparent paradoxale.

De exemplu, cineva poate prefera să păstreze bani într-un cont cu randament modest, chiar dacă există alternative investiționale potențial mai profitabile, deoarece siguranța percepută este mai importantă pentru el decât perspectiva unui câștig mai mare. Din acest punct de vedere, faptul că 16,4% dintre respondenții INSCOP ar economisi sau investi mai întâi milionul nu trebuie interpretat automat ca dovadă de conservatorism financiar. Categoria reunește două comportamente diferite, iar sondajul nu ne spune ce instrumente ar alege fiecare. Dar arată că o parte importantă dintre români nu văd milionul doar ca pe o sumă de cheltuit. Unii l-ar transforma într-o rezervă pentru viitor.

Poate cea mai surprinzătoare concluzie a sondajului este că 73,6% dintre români declară că ar prefera să locuiască permanent în aceeași localitate, chiar dacă ar câștiga un milion de euro.

Ne plângem de trafic, de infrastructură, de administrație, de vecini, de zgomot și de parcările imposibile. Uneori, după o zi dificilă, suntem convinși că am putea începe o viață nouă în Portugalia, Italia sau într-un sat liniștit de lângă mare. Și totuși, când apare milionul imaginar, aproape trei sferturi dintre respondenți nu vor să-și schimbe localitatea. Psihologia atașamentului față de loc ne poate ajuta să înțelegem acest fenomen.

Oamenii dezvoltă legături emoționale cu spațiile în care trăiesc. Acestea nu sunt neapărat cele mai frumoase, eficiente sau confortabile locuri, dar sunt asociate cu relații, amintiri și sentimentul continuității personale.

Acasă nu este doar o adresă. Este locul unde știm pe ce stradă se află farmacia, unde locuiesc prietenii, unde am învățat să mergem cu bicicleta sau unde putem ajunge la părinți fără să consultăm harta.

Desigur, alegerea de a rămâne poate avea și explicații practice: proprietăți existente, responsabilități familiale, locuri de muncă sau dificultatea unei relocări. Sondajul nu stabilește motivele fiecărui respondent.

Pentru că între lux și siguranță există o diferență fundamentală. Luxul înseamnă să ai mai mult decât îți trebuie. Siguranța înseamnă să nu trăiești permanent cu teama că mâine nu vei mai avea suficient.



Articole înrudite

Cele mai citite

  1. 1Dr. Cristina Daniela Ene, Medic Primar Endocrinologie: „Foarte des, omul vine cu un teanc de investigații făcute fără indicație și scoase din context, iar confuzia pornește de acolo”
  2. 2Un plan de țară modern pentru România, un câștig pentru întreaga Europă
  3. 3Cinci zile de PSD i-au fost suficiente Cosminei Cerva pentru a ajunge în conducerea Senatului. Partidul lui Grindeanu și Ciolacu are talent la promovări rapide!
  4. 4Cine poate ieși la pensie la 58, 59 sau 60 de ani. Ce condiții trebuie să îndeplinească românii și cât se reduce pensia anticipată
  5. 5BNR pune în circulație 5 milioane de monede cu chipul lui Constantin Brâncuși. Cât valorează, cum arată și cât costă exemplarele pentru colecționari

Newsletter zilnic money.ro

Știrile care contează și piețele, în fiecare dimineață, în 2 minute.

Urmărește pe DiscoverUrmărește pe Google NewsAdaugă ca sursă preferată