Preşedintele ales al SUA, Joe Biden, ar putea reveni, cel puţin parţial, asupra retragerii a 12.000 de militari americani din Germania, anunţată de Donald Trump, conform unor comentarii ale consilierilor săi din domeniul apărării, fiind evocată inclusiv posibilitatea unei suplimentări de trupe în ţările baltice, Polonia sau România, relevă o analiză realizată de France Presse.  Michele Flournoy, fost număr trei al Pentagonului şi favorită să conducă Departamentul Apărării în noua administraţie, a prezis acest lucru, cu jumătate de voce, în timpul unei conferinţe din august, scrie agerpres.ro.

Lupta pentru Guvern: USR-PLUS atacă PNL și pune condiții. PNL ar prefera să guverneze cu PMP și UDMR

Întrebată despre planul de retragere în cadrul Aspen Security Forum, ea a subliniat că, "în cazul în care vom avea o nouă administraţie, primul lucru pe care aceasta îl va face va fi să reexamineze poziţia militară în lume". "Sper că decizia (de retragere) nu va fi aplicată în totalitate, deoarece nu cred că ar fi în interesul strategic al SUA şi ar fi foarte rău pentru relaţiile noastre cu Alianţa" Nord-Atlantică, a adăugat ea.

Inițiativa „Fără penali în funcții publice” nu a putut fi votată. Ședința nu s-a ținut din lipsă de cvorum

Retragerea a 12.000 de soldaţi americani din Germania a fost anunţată la 29 iulie de fostul secretar al Apărării Mark Esper, demis fără menajamente luni de Donald Trump. Dintre cei circa 34.500 de militari desfăşuraţi în prezent în Germania, aproximativ 6.400 ar urma să fie repatriaţi în SUA, în timp ce alţi 5.600 ar urma să fie repoziţionaţi în alte ţări ale NATO, în special Belgia şi Italia.  
Esper a justificat decizia de redesfăşurare a trupelor ca fiind necesară strategic, în special pentru descurajarea Rusiei, însă Donald Trump l-a contrazis, explicând că retragerea a fost determinată de refuzul Germaniei de "a plăti mai mult". Potrivit lui Michele Flournoy, care era favorită să devină prima femeie la conducerea celei mai mari armate din lume încă din 2016 dacă ar fi fost aleasă Hillary Clinton, "acest lucru nu are niciun sens".  
Reorganizarea "a fost văzută ca o formă de pedeapsă, ceea ce întăreşte, din păcate, discursul din Europa al celor care spun că nu se mai poate conta pe SUA, că nu acordăm valoare NATO", şi-a exprimat ea regretul. O altă consilieră a lui Joe Biden, Kathleen Hicks, a criticat deschis planul de retragere militară din Germania, spunând că "este în favoarea adversarilor noştri", într-un articol de opinie publicat în ziarul The Hill.  
Aceste decizii "vor afecta securitatea naţională şi bugetul SUA timp de mai mulţi ani", a afirmat Kathleen Hicks, cercetătoarea în cadrul Center for Strategic and International Studies (CSIS). Deşi Esper a dat asigurări că militarii americani staţionaţi în permanenţă în Germania ar fi înlocuiţi prin rotaţii de unităţi cu o capacitate de descurajare la fel de mare, Kathleen Hicks a subliniat că aceste mişcări "vor avea un cost mare".  
"A muta 11.900 de militari, familiile şi echipamentele lor şi a găsi noi locuri pentru a-i caza, a-i face să lucreze şi a-i antrena vor costa şi mai mulţi bani", a adăugat ea. Kathleen Hicks a fost numită marţi la conducerea echipei create de democraţi pentru a coordona tranziţia la Departamentul Apărării.  
Germania, care găzduieşte mai mulţi soldaţi americani decât oricare altă ţară europeană, o moştenire din timpul ocupaţiei aliate de după Al Doilea Război Mondial, este presată să treacă de etapa Trump. Însă, într-un interviu pentru AFP, responsabilul german pentru relaţii transatlantice, Peter Beyer, a evocat în septembrie planul retragerii militare a SUA.  
"Nu cred că o administraţie Biden ar inversa complet acest plan, dar mă îndoiesc de asemenea că el va continua cu aceeaşi vehemenţă", spunea el. Michele Flournoy nu a precizat dacă este în favoarea menţinerii în Germania a tuturor forţelor americane, însă ea ia în considerare o redesfăşurare a anumitor forţe spre Est.  
"Sunt în favoarea unei reexaminări a posturii noastre în Europa şi o vom îmbunătăţi. Avem probabil nevoie de mai mulţi oameni în ţările baltice, în Polonia sau în România", a spus ea.