Un profesor de economie demontează mitul majorării salariului minim: „O să avem oameni care vor fi lăsați pe străzi”

Salariul minim revine în prim-planul dezbaterii publice, pe fondul presiunilor sindicale pentru o nouă majorare a venitului minim brut de la 4.050 lei la 4.350 lei. Deși măsura este prezentată ca un sprijin necesar pentru angajații cu venituri mici, profesorul de economie Cristian Păun avertizează că efectele reale ar putea fi exact opuse, mai ales pentru mediul privat și pentru angajații vulnerabili.

Salariul minim și adevărata miză fiscală

Salariul minim este, în realitate, mai puțin despre bani în buzunarul angajatului și mai mult despre taxe suplimentare pentru firme, explică profesorul Cristian Păun, cadru didactic la Academia de Studii Economice din București. Potrivit acestuia, aproape jumătate din suma majorată ajunge direct la stat sub formă de taxe și contribuții.

„Povestea cu salariul minim este o poveste despre creștere de taxe, în primul rând, pentru că jumătate din salariul minim este format din taxe și contribuții. Deci, oricine vorbește despre creșterea salariului minim cu trei sute de lei vorbește, de fapt, despre o creștere semnificativă a taxelor pe fiecare loc de muncă”, afirmă Cristian Păun.

În acest context, majorarea nu reprezintă o creștere reală a bunăstării, ci o povară suplimentară pusă pe umerii companiilor, care sunt obligate prin lege să suporte costuri mai mari, indiferent de situația lor financiară.

Presiunea ascunsă asupra firmelor mici și mijlocii

Salariul minim afectează cel mai puternic firmele mici și mijlocii, care nu au rezerve financiare sau acces facil la capital. Pentru aceste companii, orice creștere impusă de stat se traduce direct în reducerea investițiilor, înghețarea angajărilor sau concedieri.

Profesorul subliniază că marile companii pot absorbi temporar astfel de costuri, însă IMM-urile, care reprezintă coloana vertebrală a economiei românești, sunt cele care resimt imediat impactul.

Momentul nepotrivit pentru mediul privat

Economistul atrage atenția că discuțiile despre creșterea salariului minim au loc într-un moment extrem de delicat pentru economia românească. Multe companii se confruntă cu scăderi ale vânzărilor, comenzi mai puține și o presiune constantă pe marje.

„Este complet inoportună o astfel de măsură acum, pentru că vorbim despre creșteri de costuri într-un moment în care cifra de afaceri nu crește. Aceasta devine o măsură prociclică, care grăbește necazurile companiilor private”, avertizează Păun.

În opinia sa, salariile ar trebui să crească natural, ca rezultat al productivității și competitivității economiei, nu prin decizii administrative impuse de stat.

România, campioană la creșteri artificiale

Profesorul subliniază că România se află de ani buni pe primul loc în Uniunea Europeană la ritmul de creștere a salariului minim, fără ca această evoluție să fie susținută de o creștere similară a productivității muncii.

„Nu suntem campioni la competitivitate sau la valoare adăugată, dar suntem campioni la creșterea salariului minim. Avem afaceri care nu sunt rentabile, dar le obligăm să plătească salarii mai mari. Aceasta nu este o soluție sănătoasă”, explică economistul.

Salariul minim devine zero prin concedieri

Cel mai dur avertisment lansat de Cristian Păun vizează pierderea locurilor de muncă. Într-o economie de piață, salariul reprezintă prețul muncii, iar dacă acest preț este impus artificial peste nivelul pe care piața îl poate susține, rezultatul este eliminarea locurilor de muncă.

„Dacă salariul minim ar fi soluția la sărăcie, am putea să-l facem egal cu salariul mediu din Luxemburg și am rezolva problema peste noapte. Evident, ar fi un dezastru total, economia s-ar închide instant”, spune profesorul.

În practică, firmele reacționează prin concedieri, automatizare sau eliminarea posturilor considerate mai puțin productive. Cei afectați sunt exact angajații cu venituri mici, pe care sindicatele susțin că vor să îi protejeze.

„Când statul mă obligă să plătesc salarii mai mari fără acoperire economică, încep să dau afară oameni. Din zece angajați, rămân nouă. Îl dau afară pe cel care nu este direct productiv”, explică Păun.

Automatizarea, alternativa dură pentru angajații slab calificați

Salariul minim ridicat accelerează și un alt fenomen: înlocuirea muncii umane cu tehnologia. Posturile auxiliare sau slab calificate devin primele vizate, pentru că pot fi eliminate sau automatizate mai ușor.

Profesorul avertizează că acest proces nu face decât să adâncească problemele sociale, lăsând fără venit exact persoanele cu cele mai puține opțiuni pe piața muncii.

Efectul în lanț asupra bugetarilor și inflației

Un alt pericol major este legătura directă dintre salariul minim și grilele salariale din sectorul public. Creșterea salariului minim antrenează automat majorări pentru mulți bugetari, ceea ce pune presiune suplimentară pe bugetul de stat.

„Foarte multe salarii din sectorul bugetar depind de salariul minim. Când acesta crește, apare imediat justificarea pentru alte creșteri automate”, avertizează profesorul.

Acești bani suplimentari, injectați în economie fără o creștere corespunzătoare a producției, alimentează inflația și duc la scumpiri generalizate, anulând rapid beneficiile salariale.

„Salariul minim face parte din spirala periculoasă inflație-salarii. Crește inflația, statul mărește salariile. Cresc salariile, cresc costurile, cresc prețurile și inflația o ia din nou în sus”, conchide Cristian Păun, potrivit Adevarul.