Pe regiuni, Moldova este cea mai afectată, cu o treime dintre unităţi în această plajă de venituri, în timp ce la Bucureşti procentajul ajunge la 15%.

La nivel naţional, peste 1.540 de farmacii dintre cele aproximativ 6.000 de unităţi care există la nivel naţional au venituri lunare mai mici de 30.000 de lei (7.100 de euro). Dintre aceste unităţi, 23,1% au venituri lunare mai mari de 135.000 de lei (32.000 euro), iar 51,2% dintre farmacii au venituri cuprinse între 30.000 şi 135.000 de lei.

Conform Cegedim, aproximativ 33% dintre farmaciile din Moldova şi câte 26% dintre cele din Muntenia, Dobrogea şi Oltenia, precum şi un procentaj similar din Transilvania şi Banat sunt ameninţate de faliment. În zona Bucureştiului şi a judeţului Ilfov, zonele unde puterea de cumpărare este cea mai ridicată din România, până la 15% dintre farmacii se află în categoria celor cu vânzări lunare mai mici de 30.000 de lei.

“Contextul general de criză, care s-a suprapus constrângerilor impuse de autorităţi, a împins peste 25% dintre farmacii într-o stare vecină cu falimentul”, spune Petru Crăciun, director general Cegedim. În România, consumul de medicamente este unul dintre cele mai reduse din Europa, de două-trei ori mai mic decât în statele Europei Centrale şi de patru ori mai mic decât în statele Europei de Vest.

Businessul, dependent de CNAS

Cea mai mare parte a pieţei farmaceutice locale, evaluată la 1,8 miliarde de euro, este constituită de medicamentele cu prescripţie, ceea ce face businessul farmaciilor să fie dependent de decontarea medicamentelor de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Conform Cegedim, volumul medicamentelor cu prescripţie reprezintă 66% din volumul pieţei totale, respectiv 79% în valoare. În condiţiile în care Casa Naţională s-a confruntat cu micşorarea bugetului din acest an, pe fondul reducerii contribuţiilor în contextul crizei economice, businessul farmaciilor este din ce în ce mai ameninţat.

Multe farmacii, în special cele organizate în reţele, care au în spate un distribuitor, au încercat să crească în vânzări ponderea produselor ale căror preţuri şi marje de adaos nu sunt reglementate de autorităţi şi unde pot obţine profituri superioare.

HelpNet, de exemplu, şi-a bugetat pentru acest an ca 25% din cifra de afaceri pe produsele fără prescripţie să fie reprezentată de dermatocosmetice. Şi alte lanţuri încearcă să-şi majoreze cât pot veniturile din zona nereglementată, ca să poată susţine businessul cu medicamente din zona reglementată.

În al doilea trimestru al anului, piaţa farmaceutică s-a redus în volum cu 15,3%, după ce în primul trimestru piaţa consemna o scădere de 1,8%. În valoare, piaţa a scăzut în al doilea trimestru al anului cu 8,8% în euro, la 449,9 milioane de euro, în principal ca urmare a scăderii preţurilor la medicamentele din import (care fac 80% din piaţă) cu 10% de la 1 aprilie.

Compensatele, sub semnul întrebării

> Colegiul Farmaciştilor spune că farmaciile nu vor mai putea livra medicamente compensate sau gratuite, în condiţiile în care termenele pentru decontarea medicamentelor de către CNAS au fost prelungite de la 60 la 120 de zile. “Timp de şapte luni de acum înainte, farmaciile ar trebui să plătească lunar medicamentele pe care le achiziţionează, taxele şi impozitele către bugetul de stat, TVA-ul, salariile, chiriile şi utilităţile, fără să încaseze nimic”, afirmă reprezentanţii farmaciştilor. Medicamentele eliberate de farmacii pentru programele naţionale de sănătate nu au mai fost achitate de către casele judeţene de asigurări începând din luna martie 2009.