Un vot = 10€

Preşedintele Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu, afirmă că studiul realizat de asociaţie cu privire la costul alegerilor arată că limita legală de trei milioane de euro a fost cu siguranţă depăşită. “Costurile cu publicitatea stradală reprezintă aproximativ o treime din costurile totale ale campaniei electorale pentru Preşedinţie. Plecând de la această realitate, am putea estima un cost total al acestor alegeri de 50-70 milioane de euro”, crede analistul Cristian Pârvulescu.

Peste 80% din costurile campaniei prezidenţiale nu sunt recunoscute de partidele politice, iar suma cumulată a primilor trei candidaţi depăşeşte limita admisă de lege, consideră analiştii politici întrebaţi de Business Standard.

Campania pentru Preşedinţie din acest an a fost mai scumpă decât cea din 2004. De asemenea, aceştia s-au declarat sceptici cu privire la eventuale consecinţe de ordin legal, pentru că practica finanţării unei campanii este asumată de întreg spectrul politic. Calculele Business­
Standard realizate în urma consultării beneficiarilor campaniei - tipografii, agenţii de publicitate etc. - arată o sumă totală de 70-90 milioane de euro pentru toţi candidaţii implicaţi la aceste alegeri.

Pro Democraţia a realizat o analiză în care a inclus 14 oraşe, inclusiv Capitala, care arată că doar pe principalele artere costul panourilor şi afişelor electorale se apropie de două milioane de lei. “Studiul nostru arată că Traian Băsescu are un mai mare spaţiu de acoperire, dar şi costuri mai mici datorită materialelor folosite pentru afişe şi bannere electorale”, declară Pârvulescu. În opinia sa, dacă adăugăm cheltuielile de logisitică şi pe cele cu echipele de consultare, suma trece de pragul legal al costurilor de campanie. Ca pondere a cheltuielilor, preşedintele Pro Democraţia vede o împărţire la trei: o treime - Traian Băsescu, o treime - Mircea Geoană, iar o treime - Crin Antonescu, Sorin Oprescu şi restul candidaţilor. Pe de altă parte, Pârvulescu crede că această campanie nu a fost ocolită de criză, sumele fiind mai mici decât cele din 2004.

Alexandru Cumpănaşu, directorul Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, consideră că sumele utilizate în această campanie au depăşit cu mult limita stabilită prin lege. “În acest moment, este greu de făcut o evaluare, dar această campanie prezidenţială a fost mai costisitoare decât cea de acum cinci ani”, spune Cumpănaşu. În opinia directorului AID, motivele sunt mai multe: în acest an au fost patru candidaţi care au investit resurse importante, nu doar doi. Acest lucru a dus şi la o creştere a numărului de firme implicate în sponsorizarea prezidenţială. Cheltuielile de publicitate şi de consultanţă politică au crescut, de asemenea, faţă de 2004. Sume mai mari au fost alocate şi pentru publicitatea online, faţă de precedentele alegeri prezidenţiale.

Consultantul politic Dan Andronic spune că sumele cele mai importante nu sunt recunoscute de partide pentru că există numeroase subterfugii ce permit o finanţare mai puţin transparentă. “Sumele care există acum sunt uriaşe. A fost o campanie vizibilă, cu focus pe oameni, şi nu atât pe partide. 80% din aceste costuri nu sunt recunoscute de partide, pentru că există tot felul de şmecherii prin care se ocoleşte legea. Sunt mulţi subcontractori implicaţi, dar nu cred că vreun partid politic ar începe acum un jihad pe modul de finanţare, pentru că toţi procedează în acest fel”, spune Andronic. Din estimările sale, doar cheltuielile efective pentru outdoor şi publicitate i-au costat pe cei doi finalişti din primul tur între 15 şi 20 milioane de euro. Pentru organizarea unui mitig de 100.000 de oameni, fostul consultant al lui Călin Popescu Tăriceanu crede că este nevoie de două-trei milioane de euro, suma variind în funcţie de locul în care este organizat. “Dacă un miting este făcut în fieful electoral al partidului, costurile scad, dar dacă trebuie aduşi oameni din alte localităţi, în mod logic vor exista cheltuieli cu transport, mâncare şi aşa mai departe”. Andornic s-a arătat sceptic şi cu privire la declaraţia lui Viorel Hrebenciuc, conform căreia echipa de consultanţi americani pentru campania lui Geoană ar fi ieftină. “Nu cred că echipa care a făcut întregul research pentru campania lui Obama este aşa ieftină”, concluzionează Andronic.

Profesorul de ştiinţe politice Stelian Tănase crede că ponderea cheltuielilor pentru aceste alegeri îl dau pe Traian Băsescu ca principal consumator de resurse financiare. În opinia sa, actualul preşedinte a beneficiat de 40% dintr-un total al costurilor de campanie, liderul PSD, Mircea Geoană, de 30%, iar restul de 30% reprezintă marja în care ceilalţi candidaţi îşi împart cheltuielile de campanie. Dintre aceştia, ponderea cea mai importantă o are Crin Antonescu, urmat de Sorin Oprescu. În opinia sa, printre cele mai costisitoare cheltuieli sunt cele cu experţii şi consilierii de campanie. “Cu cât candidatul politic este mai disperat din punct de vedere politic, cu atât are tendinţa de a cheltui mai mult pentru echipe de consilieri care să îi formuleze strategii de campanie. Din păcate, cei mai mulţi sunt nişte impostori”, crede Tănase. La rândul său, analistul politic Bogdan Teodorescu arată că bugetele pentru campanie au fost mai mari, dar acest lucru s-a tradus şi într-o eficacitate sporită faţă de precedentele alegeri de acest tip. “A fost una dintre cele mai bune campanii de până acum din punctul de vedere al sloganurilor utilizate, al designului şi chiar al publicului-ţintă ales de cei mai importanţi prezidenţiabili.”

Pe de altă parte, reprezentanţii principalelor partide politice implicate în aceste alegeri au refuzat să dea nişte estimări de costuri până la terminarea alegerilor.