Ungaria: creditarea îşi va reveni anul viitor

"Autorităţile trebuie să tempereze impactul prociclic cauzat de scăderea creditării. Aceasta este o sarcină foarte complexă, iar autorităţile trebuie să controleze atent stimulentele", a declarat Adam Farkas, şeful organismului de supraveghere a pieţei financiare maghiare - Pszaf. Potrivit datelor băncii centrale din Ungaria, la finele primului semestru, valoarea împrumuturilor ipotecare a crescut de peste 30 de ori din 2000 şi până în prezent, până la 14 miliarde de euro.

Ungurii au preferat să se împrumute în euro sau în franci elveţieni decât în forinţi, şi astfel, la finele anului trecut, 70% din creditele ipotecare erau în monede străine, în timp ce în 2003, cu un an înainte ca Ungaria să adere la Uniunea Europeană, acestea reprezentau doar 5% din total.

În 2009, costurile şi creditele neperformante au crescut, din cauza deprecierii forintului în raport cu moneda unică, ameninţând astfel stabilitatea sistemului bancar deţinut în majoritate de bănci cu capital străin. Acţionarii principalilor jucători locali, Raiffeisen International Bank-Holding şi Erste Group Bank din Austria, UniCredit SpA din Italia şi Bayerische Landesbank din Germania, au declarat, în urma zvonurilor că deteriorarea stabilităţii financiare i-ar determina să părăsească sistemul bancar din regiune, că îşi vor susţine subsidiarele din regiune. Ungaria a fost prima ţară din Uniunea Europeană care a cerut ajutor financiar anul trecut, din cauza îngrijorărilor cu privire la faptul că s-ar putea să nu reuşească să-şi plătească datoriile externe. Prim-ministrul Ungariei, Gordon Bajnai, care şi-a început mandatul în aprilie în urma demisiei predecesorului său, a impus măsuri de austeritate, iar banca centrală a crescut dobânda de politică monetară până la 11,5% pentru a sprijini forintul.