Jurnaliştii britanici relatează povestea lui Janos Toth, un ungur transilvănean care, în 1998, alegea să se mute la Budapesta. Acum se gândeşte să bată drumul înapoi către România fiindcă nu mai reuşeşte să facă faţă ratelor la un credit în franci elveţieni. Iar situaţia lui e reprezentativă pentru o largă categorie de populaţie, potrivit mediei britanice.
Nici Guvernului de la Budapesta nu îi merge mai bine. Pe termen scurt, obiectivul major al executivului maghiar, condus de Victor Orban, este obţinerea unui împrumut de siguranţă de la FMI de circa 20 de miliarde de euro.
Potrivit Bloomberg, băncile au raportat pierderi de 174 miliarde de forinţi (542 milioane de euro) până în decembrie, generate de decizia guvernului de a îngheţa cursul de schimb euro/forint şi franc/forint la un nivel cu mult sub cel al pieţei, astfel încât celor care au făcut credite ipotecare să le fie mai uşor să-şi plătească ratele lunare. Circa 100.000 de unguri s-au înscris în programul guvernamental
Situaţia Ungariei a început să se deterioreze puternic după ce guvernul a intrat în conflict cu puternicii lumii financiare. A rupt acordul încheiat cu FMI şi UE în 2008 - prima ţară din regiune care a apelat la un acord de finanţare -, a naţionalizat fondurile de pensii private - corespondentul Pilonului II din România - pentru a acoperi deficitul bugetar mare, a introdus noi taxe în sistemul financiar şi a obligat băncile să suporte, iniţial, costurile convertirii creditelor populaţiei din valută în forinţi (a acceptat apoi să preia o treime din pierderi) şi, picătura care umplut paharul, a schimbat statutul unor instituţii precum Curtea Constituţională şi Banca Centrală, aducându-le sub control guvernamental, lucru unic în Uniunea Europeană.





