Uniunea Europeană a proclamat Carta Drepturilor Fundamentale

Carta drepturilor fundamentale este o noutate în cadrul Trataului de la Lisabona. Ceremonia de proclamare a acesteia a fost zgomotos perturbată de eurodeputaţi de extremă-stânga şi de extremă-dreapta, susţinători ai ratificării prin referendum a documentului.

Ei au defilat în tricouri negre, purtând pancarde prin care cereau organizarea referendumului. De cealată parte, majoritatea statelor, cu excepţia Irlandei, care este obligată să organizeze referendum, şi-au anunţat intenţia de a ratifica Tratatul pe cale parlamentară, de teamă că un răspuns negativ ar duce la eşuarea documentului, care înlocuieşte Constituţia Europeană, respinsă în 2005, la referendumurile francez şi olandez.

Tratatul negociat sub conducerea cancelarului german Angela Merkel şi încheiat sub supraveghere portugheză, are scopul să creeze o conducere puternică a Uniunii, o politica externă mai eficientă şi un proces de decizie mai democratic. Noul act fundamental va inlocui in 2009 sistemul instabil de conducere cu un presedinte pe termen lung al consiliului european, si va aduce un sef puternic pentru politica externă.

De asemenea, mai multe decizii vor fi luate prin votul majorităţii, în special în chestiuni legate de justiţie şi securitate, în timp ce parlamentele nationale si cel european vor avea un cuvant mai greu de spus în faţa liderilor europeni. Tratatul care va fi semnat astăzi nu include şi Carta Drepturilor Fundamentale, adoptată la Nisa în 2000, şi proclamată aşa cum spuneam ieri, însă îi conferă acesteia forţă juridică.

Carta adună toate drepturile fundamentale comune ale statelor membre, precum libertăţile individuale, lipsa discriminării, cetăţenie, drepturi economice şi sociale. Ele nu se regăseau enumerate în nici un tratat, ci erau împrăştiate în mai multe texte. Fundamentale sau nu, drepturile prevazute în document nu se vor aplica însă tuturor statelor membre.

Marea Britanie şi Polonia au obţinut o derogare. Aceste state se tem că, sprijinidu-se pe Cartă, Curtea Europeană de Justiţie le va impune noi drepturi. De exemplu, drepturi sociale pentru Londra sau drepturi individuale precum căsătoria între persoane de acelaşi sex pentru Varşovia. De altfel, premierul Gordon Brown nu va participa la ceremonia de la Lisabona, motivând că a fost chemat în faţa unei comisii parlamentare, însă va semna tratatul mai tarziu, potrivit purtatorului sau de cuvant. Oficialii britanici au respins aluziile potrivit cărora premierul britanic nu ar vrea sa fie văzut semnând documentul.