Ursula von der Leyen a anunțat la European Industry Summit din Antwerp că Industrial Accelerator Act, pe care Comisia intenționează să îl prezinte „mai târziu în această lună”, va introduce „cerințe specifice de conținut UE pentru sectoare strategice” și va include „cerințe cu emisii reduse de carbon în achizițiile publice”, într-un efort de a crea o cerere mai stabilă pentru produse europene și de a accelera investițiile industriale în UE.

Pe scurt

1. Von der Leyen a spus că investițiile în tranzițiile industriale au crescut de la 52 miliarde euro în 2024 la 115 miliarde euro în 2025.
2. Comisia a spus că a făcut propuneri pentru a reduce costurile administrative pentru companii cu 15 miliarde euro în fiecare an și și-a fixat ținta de a reduce birocrația cu 37 miliarde euro în acest mandat.
3. Președinta Comisiei a afirmat că achizițiile publice reprezintă 14% din PIB și că viitorul Industrial Accelerator Act va introduce cerințe de conținut UE pentru sectoare strategice.
4. Von der Leyen a spus că veniturile ETS au depășit 260 miliarde euro din 2005 și a menționat o „bancă pentru decarbonizarea industriei” de 100 miliarde euro, cu o primă licitație pilot de 1 miliard euro.
5. În secțiunea energie, a indicat prețuri medii: gaz 100 euro/MWh, regenerabile 34 euro/MWh și nuclear 50–60 euro/MWh, și a spus că taxele plătite de industrie pentru electricitate sunt de 15 ori mai mari decât cele pe gaz.

În discursul de deschidere, von der Leyen a spus că agenda Comisiei este „modelată de rapoartele Draghi și Letta” și „marcată de Compasul Competitivității”, iar un element central este „Pactul pentru Industrie Curată, planul nostru comun pentru decarbonizare și competitivitate”. Ea a prezentat o serie de măsuri și cifre pe care le-a descris drept rezultate deja vizibile. „Am mai mult decât dublat investițiile în tranzițiile industriale, de la 52 miliarde euro în 2024 la 115 miliarde euro în 2025”, a spus ea, adăugând că au fost lansate inițiative precum „un Battery Booster de 1,8 miliarde euro” și că au fost „aprobate 60 de proiecte noi pentru materii prime critice”. Von der Leyen a legat miza industrială de riscul plecării investițiilor și de impactul social al închiderilor de capacități: „Ori de câte ori aud despre o investiție care pleacă din Europa sau despre o fabrică aflată în pericol de închidere, primul meu gând se îndreaptă către lucrătorii și familiile care ar putea pierde o sursă vitală de venit.” În același timp, ea a argumentat că industria „susține lanțuri întregi de valoare” și că tehnologiile dezvoltate sunt „vitale pentru independența Europei”. Pe plan comercial, președinta Comisiei a invocat acorduri recente și piețe țintă. Ea a spus că în 2025 UE a încheiat acorduri comerciale cu Mexic, Indonezia și Elveția și a adăugat că „luna trecută am semnat acordul nostru comercial cu Mercosur, o piață de 750 de milioane de oameni”, iar „acum două săptămâni” a fost în India pentru a semna ceea ce a numit „cel mai mare acord de liber schimb din istorie”, descris drept „mama tuturor acordurilor, o piață de două miliarde de oameni, 25% din PIB-ul global”. În discurs, ea a spus că aceste acorduri „vor deschide noi piețe de export” și vor securiza aprovizionarea cu minerale critice. În paralel, von der Leyen a insistat că accelerarea trebuie să aibă loc și „acasă”, invocând întârzieri în autorizarea proiectelor industriale și energetice. Ea a dat ca exemplu „pachetul nostru pentru energie eoliană”, despre care a spus că reduce timpii de autorizare cu două treimi și a menționat măsuri pentru conexiuni mai rapide la rețea, inclusiv „aprobarea tacită a autorizărilor, acum”. În același registru, a spus că există „zece omnibusuri” în pregătire, evaluate la „15 miliarde euro reduceri ale birocrației în fiecare an”, dar că dintre cele zece propuse anul trecut „doar trei au ajuns la destinație”, iar pentru celelalte șapte a cerut Parlamentului European și statelor membre să împărtășească „același simț al urgenței”. Un alt capitol al discursului a vizat „gold-plating” la nivel național, definit ca „straturile suplimentare de legislație națională care doar vă fac viața mai grea și creează noi bariere în piața noastră unică”. Ea a oferit un exemplu legat de greutatea camioanelor, afirmând că în Belgia un camion poate avea până la 44 de tone, dar la trecerea în Franța poate transporta doar până la 40 de tone și a menționat că o propunere legislativă din iunie 2023 pentru armonizare este „încă în discuție” aproape doi ani mai târziu. Ca al doilea exemplu, a descris diferențe între practici naționale privind transportul deșeurilor și a spus că unele state membre „acceptă corespondență doar prin fax”, ceea ce poate extinde procedurile la „câteva luni”. Mesajul ei a fost că este nevoie de „o curățenie profundă a reglementărilor, la toate nivelurile”. În ceea ce privește piața unică, von der Leyen a spus că „barierele din interiorul Europei ne afectează mai mult decât tarifele din exterior” și a anunțat că, „luna viitoare”, Comisia va propune „regimul 28”, vizând o structură de companie „cu adevărat europeană”, numită „EU Inc.” Ea a spus că aceasta ar permite „un set unic și simplu de reguli” aplicabil în toată Uniunea și că antreprenorii ar putea înregistra o companie „în 48 de ore, complet online”. În discurs, ea a legat „EU Inc.” de acces mai ușor la finanțare pentru start-up-uri și scale-up-uri și de operațiuni transfrontaliere mai simple. Pe zona de cerere pentru produse curate, von der Leyen a spus că „doar o creștere puternică a cererii va crea un argument clar pentru investiții” și a descris achizițiile publice drept „o pârghie puternică”, afirmând că reprezintă 14% din PIB. Ea a spus că „prea des” cumpărătorii publici sunt obligați să accepte „produsele străine subvenționate” în locul alternativelor europene și a anunțat că Industrial Accelerator Act va introduce „cerințe specifice de conținut UE pentru sectoare strategice”, inclusiv cerințe cu emisii reduse de carbon în achiziții, și că „se va baza pe o analiză economică riguroasă”. „Așadar, scopul este să putem direcționa mai mulți bani europeni către industriile noastre europene”, a spus ea. În capitolul investiții și capital, von der Leyen a spus că soluția structurală este o piață de capital „adâncă și lichidă”, prin Uniunea Economiilor și Investițiilor. Ea a afirmat că finalizarea acestei uniuni „poate debloca până la 470 de miliarde euro investiții” și a reiterat ținta de a o realiza „până în 27”, dar a adăugat că dacă acest lucru nu este posibil până la finalul anului, va propune să avanseze prin „cooperare consolidată”, cu minimum nouă state membre. În ceea ce privește sprijinul public, ea a spus că regulile de ajutor de stat au fost schimbate „pentru a le face mai rapide și mai predictibile” și că, „ca răspuns”, statele membre au mobilizat „peste 21 de miliarde euro în ajutoare de stat pentru proiecte industriale curate”. A mai spus că următorul pas este direcționarea unei părți mai mari din veniturile ETS către industrie. Ea a indicat că ETS a redus emisiile cu 39% din 2005, în timp ce economia în sectoarele acoperite a crescut cu 71%, și că veniturile ETS „au generat peste 260 de miliarde euro din 2005”. A menționat „banca pentru decarbonizarea industriei de 100 de miliarde euro” și a spus: „săptămâna viitoare încheiem prima licitație pilot în valoare de 1 miliard euro”. Pe energie, von der Leyen a spus că prețurile sunt încă „prea mari și prea volatile” și a indicat diferențe de cost între surse, afirmând că prețul gazului anul trecut în Europa a fost „în medie, 100 euro per MWh”, în timp ce regenerabilele au fost „în medie, 34 euro per MWh”, iar nuclearul între „50 și 60 euro per MWh”. Ea a spus că în 2025 UE a produs pentru prima dată mai multă electricitate din solar și vânt decât din toți combustibilii fosili împreună și a menționat creșterea capacității de stocare în baterii, care „s-a mai mult decât dublat” în ultimii doi ani. În același capitol, ea a spus că este necesară infrastructura pentru o „uniune energetică reală” și a indicat „pachetul european pentru rețele” ca plan pe masă, inclusiv „accelerarea construirii autostrăzilor energetice”. Ca exemplu, a menționat un acord privind „Insula Energetică Bornholm”, care ar conecta energia eoliană offshore din Marea Baltică la rețelele naționale daneze și germane. Von der Leyen a criticat și structura fiscală a energiei, spunând: „În timp ce costurile energiei scad, taxele naționale pe energie cresc.” Ea a afirmat că „taxele pe care industria le plătește pentru electricitate sunt de 15 ori mai mari decât taxele pe gaz” și a spus că lucrează cu guvernele naționale pentru reducerea poverii fiscale și scăderea prețurilor. În final, a pledat pentru folosirea mai largă a acordurilor de achiziție de energie și a contractelor pentru diferență în toate statele membre și nu doar pentru companii mari. Discursul s-a încheiat cu un apel către guverne naționale, Parlamentul European și Comisie să „își joace rolul”, și către liderii de afaceri și sindicate să continue să „susțină acțiuni curajoase”, menționând că „mâine, la reuniunea informală a Consiliului European”, va discuta cu liderii despre cum să „egaleze ritmul de care aveți nevoie”.