„La o estimare optimistă, schema de compensare şi plafonare a preţurilor la energie costă statul român 40 de miliarde de lei, doar pentru nouă luni, dintre care doar una singură de iarnă. Dincolo de riscurile previzibile că, neavând de unde să fie achitaţi aceşti bani către furnizori, unii vor trage cortina şi va fi un prim şoc adevărat în România, după cheltuirea acestei sume impresionante doar pentru nouă luni, sistemul energetic românesc nu se alege practic cu nimic. Cheltuim suma orbitoare de 8 miliarde de euro şi suntem în acelaşi punct, ba mai îndatoraţi, într-o poziţie chiar mai greu de mişcat”, a declarat deputatul USR Radu Miruţă, membru în Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, conform sursei citate.
USR precizează că un calcul simplu - care include un preţ real pe piaţa liberă de 1.000 de euro pentru fiecare KW instalat în panouri fotovoltaice (cu invertor şi tot ce trebuie pentru a deveni prosumator) - relevă că din 8 miliarde de euro, cât costă schema de plafonare a preţurilor în primele 9 luni de când a fost adoptat OUG 27, ar fi putut rezulta 8 GW putere instalată răspândită în gospodăriile oamenilor.
Pentru o reprezentare simplă, aceşti 8.000 MW înseamnă puterea a 25 de centrale electrice precum cea de la Porţile de Fier 2 sau a aproape şase centrale de la Cernavodă ori a 260 de centrale de pe Defileul Jiului. Sau a 37 de centrale de la barajul Vidraru.
Toate acestea, în condiţiile în care, în acest moment, puterea totală instalată în România este de aproximativ 18.000 MW.


