Pe măsură ce vaccinările în lume avansează, apar tot mai multe informații legate de posibile victime sau despre probleme cu anumite loturi de vaccinuri. Producătorul cel mai expus unor știri care provoacă neliniște este AstraZeneca. Mai multe state europene au suspendat, ca măsură de precauție vaccinarea cu dozele de la această firmă după ce au apărut probleme de coagulare a sângelui la unii pacienți. Italia a dat tonul, apoi Danemarca. Austria raportat decesul unei persoane și îmbolnăvirea alteia care s-au vaccinat cu o doză dintr-un lot diferit de cel din Italia. Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a recomandat joi ''continuarea administrării'' vaccinului anti-COVID-19 produs de AstraZeneca, subliniind că la ora actuală nimic nu demonstrează riscul unei coagulări sanguine mai puternice (tromboze) în cazul persoanelor vaccinate cu acest ser.
România a decis carantinarea lotului care în Italia a provocat neliniște. S-a creat astfel în spațiul public o reacție împotriva vaccinurilor AstraZeneca. De exemplu, în primele două zile de carantinare a respectivului lot, 9.000 de persoane s-au retras de la programarea cu AstraZeneca.
Mai mulți medici și specialiști în sănătatea publică au arătat că vaccinurilor AstraZeneca nu trebuie să creeze panică, ba din contră, ele fiind chiar indicate. Profesorul de sănătate publică de la Babeș-Bolyai a citat un
studiu potrivit căruia doar 30 de persoane au făcut tromboze din 5 milioane vaccinate cu vaccinul AstraZeneca. În schimb, 100.000 de persoane au făcut tromboze din 5 milioane care au fost infectate cu COVID-19.
Medicul Adrian Wiener, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, susține că odată cu creșterea numărului persoanelor vaccinate, acestea devin un eșantion din ce în ce mai reprezentativ din populația generală și astfel, evenimentele clinice comune – infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, tromboze venoase profunde – tind să se apropie ca incidență de cea din rândul populației generale. ”Ipotetic, dacă în localitatea X se raportau lunar, până acum, 100 de cazuri de tromboze venoase profunde, anterior vaccinării toate cele 100 de cazuri erau din rândul populației nevaccinate. Pe măsură ce crește rata de vaccinare, în cele 100 de cazuri ipotetice, vom regăsi, desigur, o parte din populația vaccinată. Dar, până la stabilirea certă a unei relații de cauzalitate între vaccinare și dezvoltarea unor patologii, acestea rămân doar sincronicități”, spune acesta.
Agenția Europeană a Medicamentului precizează că datele intermediare nu arată o incidență crescută a trombozelor în rândul populației vaccinate comparativ cu populația nevaccinată; dar Comitetul de Farmacovigilență și Evaluare a Riscurilor al Agenției analizează toate datele legate de loturile ABV 5300 de 1 milion de doze AstraZeneca distribuite în 17 țări și din care au fost raportate două cazuri de tromboze la persoane vaccinate – un deces la 10 zile de la vaccinare și încă un episod de embolie pulmonară care nu a decedat; și ABV 2856 din care peste 77.000 de doze au fost administrate și în România. Dozele rămase din acest din urmă lot au fost carantinate dar CNCAV subiliniază că "...această decizie a fost luată ca o măsură de precauție extremă, fără să existe în acest moment în România niciun argument științific care să fi impus această hotărâre”. De altfel și Agența Europeană a Medicamentului și Ornizația Mondială a Sănătății nu recomandă întreruperea vaccinării cu vaccinul Astra - Zeneca ci dimpotrivă, afirmă Wiener.
Un studiu recent publicat în Scoția relevă fără dubiu efectul vaccinării pe TRANSMITEREA bolii. A fost evaluată incidența bolii la membrii familiilor lucrătorilor în sănătate – vaccinați și nevaccinați; rezultatul arată o reducere substanțială a incidenței Covid-19 în rândul membrilor (nevacinați) de familie ai personalului medical vaccinat comparativ cu membrii familiilor personalului medical nevaccinat; efect indubitabil legat de capacitatea vaccinului de a opri transmiterea bolii dinspre recipienți spre contacții direcți. Datele din Israel par să arate același lucru – o scădere marcată a transmiterii comunitare.
Întrebat recent cu ce vaccin s-ar imuniza, Pfizer, Moderna sau AstraZeneca, Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, l-a indicat pe ultimul. “Aș alege vaccinul AstraZeneca, deși momentan nu mă încadrez în categoria de vârstă recomandată în România, sub 55 de ani, dar cred că acest lucru se poate schimba până în martie, atunci când mă voi vaccina eu. Chiar dacă are o eficacitate mai mică decât celelalte două, cel puțin așa arată primele studii, cred că este un vaccin suficient pentru cineva care a trecut deja prin boală. Eu am fost deja infectat cu coronavirus. Există studii care arată că la persoanele care au trecut prin boală într-un interval de trei până la șase luni s-ar putea să fie suficientă o singură doză, dar încă nu avem o certitudine în acest sens", a spus Alexandru Rafila, la Digi24.
Profesorul Cherecheș a vorbit despre efectele adverse ale vaccinului AstraZeneca și dacă acestea sunt mai severe față de Pfizer și Moderna. Acesta susține că efectele adverse diferă în funcție de persoană, însă nu trebuie să ne îngrijorăm. Profesorul susține că efecte adverse ca și febră mare, dureri în locul injectării, diaree sau greață apar la una din 10 persoane. De asemenea, ele trec, de regulă, într-o zi sau două. „Nu. Efectele adverse relativ comune sunt: una din 10 persoane poate să dezvolte dureri la locul injectării, dureri articulare, durere de cap, febră până la 38 de grade, diaree, greață, vărsături. Aceste reacții durează 24 – 48 de ore”, spune Cherecheș, într-un clip video postat pe pagina de Facebook a Ministerului Sănătăţii.
Printre alte efecte adverse, putem menționa faptul că una din 100 de persoane pot dezvolta roșeață în locul injectării. Un procentaj mai mic pot întâmpina amețeală, lipsa apetitului și transpirație. De asemenea, profesorul susține că aici este o diferență față de vaccinul Pfizer.
Una din 1.000 de persoane poate să dezvolte lipsa apetitului, amețeală, transpirație, ușoare umflături ale ganglionilor de la subsuoara mâinii în care a fost injectată. Aici apare o diferență față de vaccinul Pfizer, care poate să dea insomnie”, adaugă profesorul de sănătate publică.
De asemenea, într-un alt videoclip, Cherecheș răspunde la întrebarea: ne vaccinăm cu AstraZeneca sau așteptăm să fie disponibile dozele de la Pfizer și Moderna? "Vaccinați-vă acum cu vaccinul AstraZeneca. E ca și cum ar trebui să ieșiți afară la minus 10 grade și aveți de ales între un cojoc și niste izmene. Varianta cealaltă ar fi să ieșiți afară fără niciun fel de haine. Cel mai bine este să vă luați orice fel de protecție care este disponibilă în acest moment", a explicat Cherecheș.
Vaccinul AstraZeneca este un vaccin cu vector viral nereplicativ. Aceste tipuri folosesc un alt virus, în acest caz, adenovirus. Acesta transportă un fragment din informația genetică a virusului Covid-19 în celulele de la locul administrării.
Ulterior, acestea sintetizează proteina Spike a SARS-CoV-2. Această proteină va fi recunoscută ca fiind străină organismului. În acest fel va începe producția de anticorpi și de celule ce o vor ataca. Dacă persoanele vaccinate se vor întâlni cu noul coronavirus, corpul lor îl vor recunoaște, iar organismul este pregătit să se apere.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
