"Este vorba de o abordare proactiva a Romaniei. Nu avem o problema precum alte tari care au trebuit sa apeleze la aceste imprumuturi pentru a-si rezolva unele probleme, ci o facem pentru a ne asigura pentru eventuale probleme", a declarat pentru The Money Channel, economistul sef BNR, Valentin Lazea.
Un eventual imprumut acordat de Fondul Monetar International nu ar rezolva problema deficitului bugetar, spune Valentin Lazea. Acesti bani ar avea o destinatie bine determinata. "Eventualii bani care vor veni de la FMI se vor duce la rezerva internationala si nu vor putea fi folositi pentru acoperirea deficitului bugetar, ci numai pentru deficitul extern", a mai adaugat Valentin Lazea.
Un imprumut de la FMI este util, spune Lazea, pentru ca are cel putin 3 avantaje: ar furniza fonduri suplimentare, ar mari increderea investitorilor straini si, nu in ultimul rand, ar creste vointa politica pentru masuri de reforma structurala.
Intrebat de The Money Channel daca putem evita o crestere a taxelor, Valentin Lazea a raspuns: "Nu stiu. Azi vine delegatia Fondului, urmeaza doua saptamani de discutie si orice e posibil. Nu pot sa prezic ce se va intampla sau ce conditionalitati se vor agrea."
Ratingul de tara nu ar trebui sa afecteze negocierile pentru un eventual acord cu FMI
Ratingul de tara sub investment grade, pe care Romania il are dupa retrogradarea "nemeritata" de catre doua din cele trei mari agentii internationale de evaluare financiara, nu ar trebui sa afecteze negocierile cu FMI, a declarat economistul-sef al BNR, Valentin Lazea.
Romania este singurul stat din Uniunea Europeana care se afla, in prezent, la categoria "junk", respectiv sub nivelul investment grade, dupa ce a fost retrogradata, spre finalul anului trecut, de catre agentiile de rating Fitch si Standard & Poor's.
Lazea a completat ca, oricum, retrogradarea Romaniei a fost "nemeritata", intrucat statul beneficiaza de fundamente economice mai solide decat ar indica ratingul actual.
Banii pe care i-am putea lua de la FMI nu se vor duce in finantarea deficitului bugetar
Eventualul imprumut de la FMI va avea ca unica destinatie rezerva internationala a Romaniei, fiind folositi pentru scopuri de balanta externa, in niciun caz pentru finantarea deficitului bugetar, a declarat economistul-sef al BNR, Valentin Lazea.
"Persista necunoscuta legata de banii de la Comisia Europeana, daca vor fi utilizati si pentru proiecte, deci pentru acoperirea deficitului bugetar sau se vor duce tot in balanta externa, la fel ca banii de la FMI", a mai explicat Lazea, in cadrul unui seminar bancar.
El a completat ca un eventual acord cu FMI ar prezenta trei avantaje, respectiv cresterea rezervelor internationale, sporirea credibilitatii pe plan extern, in fata investitorilor straini si "intarirea vointei politice pentru reformele interne". Economistul-sef al BNR a mai precizat ca decizia de incheiere a unui acord cu Fondul este una "politica, nu tehnica".
Imprumutul extern ajuta eventuale scaderi de RMO in valuta, dupa intarirea politicii fiscale
Imprumutul extern negociat de Romania, care va fi esalonat probabil pe 2 ani, este luat pentru protejarea rezervelor valutare, indicator de incredere in economia romaneasca si pentru a permite "potentiale viiitoare scaderi ale rezervelor minime in valuta, a spus economistul-sef al BNR.
"In privinta discutiilor cu Comisia Europeana si cu FMI trebuie spus ca reprezinta o abordare proactiva a autoritatilor romanesti. Nu intram in discutii pentru ca am avea deja o problema, ci pentru a preveni aparitia acesteia", a explicat Valentin Lazea. El a explicat ca finantarea externa este necesara pentru acoperirea datoriei pe termen scurt si a serviciului datoriei pe termen mediu si lung scandente, majoritar apartinand sectorului privat.
"Apelam la aceste imprumuturi din doua motive: protejarea rezervelor valutare, pentru a trimite un semnal clar de incredere in economia romaneasca si pentru potentiale viitoare reduceri de rezerve minime obligatorii in valuta, daca si cand aceasta masura va fi posibila, eventual ulterior intaririi politicii fiscale si salariale", a mentionat Lazea.
Economistul-sef al BNR a adaugat ca datele despre investitiile straine directe in ianuarie 2009 au fost pozitive. "Investitorii trebuie sa continue sa vina cu bani, iar 420 milioane euro in ianuarie reprezinta o cifra buna", a mai afirmat Lazea.
Disciplina rambursarii creditelor trebuie intarita
Disciplina in privinta rambursarii creditelor trebuie intarita, iar bancile trebuie sa-si ajute clientii selectiv, a declarat economistul-sef al BNR, Valentin Lazea.
"Trebuie intarita disciplina in privinta rambursarii creditelor. Masuri de genul legi prin care bancile sa fie obligate sa-si ierte toti debitorii mi s-ar parea inacceptabile. Daca de la caz la caz bancile considera ca trebuie sa amane plata pentru unii clienti, este altceva, atat timp cat se face benevol, din ratiuni economice", a explicat Lazea, in cadrul unui seminar bancar.
Referitor la propunerea de inlocuire a executorilor bancari cu cei judecatoresti, Lazea a spus ca o astfel de masura ar duce la cresterea costului creditului. "Bancherii s-au pronuntat , executarea trebuie sa se faca de catre salariatii bancilor, nu de executori judecatoresti, caz in care bancile ar trebui sa incheie contracte cu firme, ceea ce ar insemna un cost crescut al creditelor si cred ca nimeni nu vrea acest lucru", a spus economistul-sef al BNR.
Sunt sanse bune de crestere economica pozitiva, mai ales daca ne ajuta agricultura
Sunt sanse bune de crestere economica pozitiva in 2009, mai ales in cazul unei evolutii pozitive a sectorului agricol, a spus economistul-sef al BNR, Valentin Lazea.
"Sunt sanse bune pentru crestere economica pozitiva, iar daca agricultura ne va ajuta, aproape sigur vom avea crestere pozitiva", a spus Lazea, in cadrul unui seminar pe teme bancare. El a explicat ca, si in cazul domeniilor care nu vor creste in acest an, precum auto sau imobiliar, "tabloul este mai nuantat".
"Pe segmentul auto, vedem investitia Ford la Craiova si uzinele Dacia care lucreaza din nou in trei schimburi, producand 1.200 de autoturisme pe zi", a mai spus Lazea. El a mentionat, de asemenea, segmente cu potential ridicat, precum cel informatic. Economia romaneasca a crescut anul trecut cu 7,1%, dupa un avans de doar 2,9% in trimestrul al patrulea. (NewsIn)
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
