Vin vești proaste pentru bugetari la început de an. Vor urma o serie de reforme majore în sistem.
Vești proaste pentru bugetari
Vicepremierul Oana Gheorghiu a transmis un mesaj dur și realist înaintea adoptării unui nou pachet de austeritate, declarațiile sale anunțând o perioadă dificilă pentru angajații de la stat.
La împlinirea a trei luni de la preluarea funcției, Gheorghiu a făcut un bilanț al activității guvernamentale și a explicat de ce măsurile de reformă sunt inevitabile, chiar dacă ele vin la pachet cu nemulțumiri sociale.
„Azi se împlinesc 3 luni de când am devenit membră a Guvernului. Sunt conştientă de aşteptările pe care le au oamenii şi de povara resimţită după măsurile dificile, luate anul trecut. Acest Guvern a fost nevoit să repare casa şi să facă curăţenie după ce, în ultimii ani, decizii greşite şi lipsa de responsabilitate au lăsat robinetul deschis”, a scris vicepremierul pe Facebook, subliniind că Executivul a preluat inevitabil și nemulțumirile populației, multe dintre ele justificate.
Oana Gheorghiu susține că România nu-și mai poate permite risipa banilor publici și că întreaga societate trebuie să înțeleagă costurile reale ale deciziilor politice din trecut.
„Dacă vrem să nu mai ajungem niciodată aici, ar trebui noi, ca societate, să nu mai permitem nimănui să lase robinetul deschis. În aceste trei luni am auzit des întrebări directe: Ce ai făcut? Câte companii ai închis? Câte sinecuri ai eliminat? Sunt întrebări fireşti. Oamenii nu mai au răbdare. Au auzit de prea multe ori acelaşi cuvânt: reformă”, a transmis vicepremierul.
Ce schimbări au loc din luna februarie
În viziunea sa, reforma a devenit aproape un concept abstract pentru români, un termen des invocat, dar rar aplicat.
„Pentru mulţi dintre noi, reforma a devenit aproape un mit, un fel de tunelurile dacice din Munţii Bucegi: se vorbeşte mult despre ele, dar nimeni nu le-a văzut cu adevărat.
Realitatea este însă mult mai concretă: zeci de ani de ineficienţă, pierderi şi blocaje în sectorul public au produs incertitudine pentru mediul privat şi servicii publice tot mai slabe pentru oameni”, a explicat Gheorghiu, arătând că birocrația și companiile de stat neperformante afectează competitivitatea economiei și cresc costurile pentru cetățeni.
Vicepremierul a vorbit și despre activitatea intensă desfășurată în primele trei luni de mandat, susținând că Guvernul a început cu „fundația” reformei.
„Am început să săpăm, să punem bazele, să ne asigurăm că ceea ce construim acum nu se va prăbuşi peste un an. Asta a însemnat peste 100 de întâlniri de lucru şi şedinţe tehnice, zeci de ore de analiză pe date reale şi un dialog constant cu partenerii instituţionali”, a precizat ea.
Potrivit Oanei Gheorghiu, restructurarea companiilor de stat este necesară, dar nu poate fi făcută prin decizii grăbite sau populiste.
„Este nevoie de timp, de analize serioase şi de o aliniere reală a celor care fac parte din Guvern. Lucrurile pot funcţiona mult mai bine în România, însă a lipsit un ingredient esenţial: lideri care să tragă în aceeaşi direcţie, dincolo de interese de grup sau de partid”, a afirmat vicepremierul, precizând că nu va cosmetiza realitatea și nu va promite rezultate spectaculoase peste noapte.
Ea a atras atenția și asupra numărului foarte mare de companii de stat din România, peste 1.500, considerat excesiv în comparație cu alte țări europene. „Am început cu un proiect pilot care vizează 22 dintre ele, analizate în profunzime, pentru care Guvernul lucrează la decizii de restructurare, închidere, listare sau atragere de parteneri. Este pentru prima oară, după mulţi ani, când există o acţiune coerentă, coordonată la nivel guvernamental, cu scopul clar de a analiza şi reforma companiile de stat”, a explicat Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a anunțat că în luna februarie sunt așteptate primele decizii concrete pentru aceste companii, după finalizarea analizelor realizate de AMEPIP, agenție care a devenit funcțională abia spre finalul anului 2025. Mesajul transmis de Oana Gheorghiu sugerează clar că perioada următoare va aduce schimbări dificile, în special pentru sectorul public, dar pe care Guvernul le consideră esențiale pentru stabilitatea economică a României




