Chiar daca in consultanta nu poti vorbi de “forta” de munca, problema e aceeasi - nu sunt oameni. Sau sunt, dar nu ce trebuie. Sau sunt ce trebuie, dar sunt prea scumpi. Sau nu sunt scumpi, sunt si ce trebuie, dar nu mai vin. Etc. Nu stiu o singura industrie, de la manufactura la consultanta, care sa nu fie afectata de aceasta problema. Si nu am o solutie, asa ca, daca sperati la vreuna, nu vreau sa va amagesc. Nu cred ca exista vreuna, in afara de timp. Dar, pana a astepta ca timpul sa rezolve problema, ramane o intrebare - ce-i de facut? Nici intreprinzatorii locali si nici multinationalele nu pot reforma sistemul de invatamant. Bursele de motivare nu vor tine loc de salarii, iar studentii intreprinzatori vor prefera, probabil, un “job afara”. Si, din pacate, reactiile la nivelul sistemului sunt mediocre, cum era de asteptat. Probabil, din cauza ca si sistemul, la randul lui, duce lipsa de… oameni. Un cerc vicios, din care, in aparenta, nu exista scapare.

Si totusi, exista un domeniu care “face cariera” in aceasta perioada. In care creativitatea a ajuns la nivel de magie, iar oamenii de acolo ii fac sa paleasca de invidie pe profesorii de la Hogwarts. Recrutarea. Sa gasesti in ziua de azi angajati pentru cineva este, mai degraba, un act de curaj nebun. Sa-ti pui la bataie reputatia profesionala angajandu-te sa angajezi este o provocare adresata zeilor. Pentru ca nimic nu se mai potriveste cu nimic, iar angajatii pentru un post ii cauti intre cei care, aparent, n-au nicio legatura cu profesia respectiva. Este Vestul Salbatic al carierelor. Nu se iau prizonieri si toata lumea merge cu revolverul la brau.

Dar Vestul Salbatic poate fi privit si altfel decat haos. Potentialul este imens. Anul acesta la Olimpiadele Comunicarii, premiul cel mare a fost primit de o echipa de anul I de la ASE. Ceea ce ne-a dat curaj, dar ne-a facut sa ne si punem intrebari. Faptul ca o echipa de tineri care n-au fost inca “formati” de facultate poate fi mai proaspata decat altii e laudabil. Ca poate fi mai structurata si mai matura e exceptional. Dar ca un grup de tineri din ASE castiga un concurs de comunicare e un avertisment. Atat pentru invatamant, cat si pentru industria de HR. Nu mai cautati oameni numai acolo unde va asteptati sa‑i gasiti. Ii puteti gasi oriunde. Si pot apoi invata ce au de facut. Calitatile pe care le cautati sunt aceleasi, iar pregatirea la care va asteptati este, oricum, discutabila.

Este singurul mod in care companiile se vor putea descurca, pe termen scurt. Din care toti vor avea ceva de invatat, iar unii se vor alege cu o cariera de o viata. Sa crezi ca nu poti face un inginer dintr-un psiholog, sau un consultant de comunicare dintr-un absolvent de medicina nu mai pare deloc o utopie. Pe termen lung, insa, va fi nevoie de o reasezare. Atat a valorilor, cat si a sistemelor de triere si optiune. Informatiile sunt la indemana - toate multinationalele care vin in Romania anunta noi locuri de munca. Domeniile sunt si ele clare. Optiunile sunt deschise, insa sistemul trebuie sa se schimbe, iar invatamantul sa raspunda pietei si nu sa continue sa “produca” absolventi. Si ar mai fi ceva, care nu tine deloc de companii. Absolventii, sau viitorii absolventi, ar trebui sa invete sa-si faca un business plan personal, cu tot ceea ce presupune acesta. Stabilirea obiectivelor e cel mai simplu lucru din lume, dar cum iti propui sa ajungi acolo e mult mai complicat. Cererea pe piata fortei de munca se schimba in trei-cinci ani de facultate si te poti trezi usor ca optiunea bazata pe informatiile prezentului nu se mai justifica. E complicat si, mai ales, nu se invata in scoala. Si e, poate, cea mai mare deficienta a sistemului de invatamant…