Republica Moldova nu vrea o integrare europeană „pe bucăți”, dar nici nu acceptă ca reglementarea transnistreană să devină o precondiție pentru aderarea la Uniunea Europeană, spune Valeriu Chiveri, viceprim-ministrul pentru reintegrare. Într-o discuție cu 2EU.brussels, Chiveri afirmă că procesul de aderare și procesul de reglementare transnistreană sunt distincte, deși se pot sprijini reciproc, iar conectarea lor formală ar risca să ofere Tiraspolului sau Moscovei un drept de veto asupra viitorului european al Republicii Moldova.

Pe scurt

1. Valeriu Chiveri spune că Republica Moldova își dorește aderarea la UE în integritatea sa teritorială, nu „pe bucăți”.
2. El afirmă însă că integrarea europeană și reglementarea transnistreană au calendare, viteze și condiționări diferite.
3. Chiveri susține că legarea formală a aderării de reintegrarea Transnistriei ar putea da Tiraspolului sau Moscovei un drept de veto asupra procesului european.
4. Guvernul de la Chișinău mizează pe integrarea economică graduală, pe diferența de nivel de trai și pe un viitor fond de convergență pentru a apropia malul stâng de restul Republicii Moldova.
5. Vicepremierul respinge ideea unei identități transnistrene politice, culturale sau lingvistice distincte, pe care o consideră construită sub influență rusă.

Valeriu Chiveri, viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru reintegrare, spune că reglementarea transnistreană nu trebuie transformată într-o precondiție pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, chiar dacă obiectivul Chișinăului rămâne aderarea în integritatea teritorială a statului. Întrebat cum ar putea fi rezolvată relația dintre procesul de integrare europeană și dosarul transnistrean, Chiveri a spus că autoritățile de la Chișinău nu își doresc o aderare „pe bucăți”. „Ideal ar fi ca Republica Moldova, în integritatea sa teritorială, să devină parte a Uniunii Europene”, a spus el. Vicepremierul a adăugat însă că cele două procese au logici diferite. Potrivit lui, integrarea europeană depinde în primul rând de reformele și acțiunile Guvernului Republicii Moldova, în timp ce reglementarea transnistreană depinde de voința politică de la Tiraspol, de influența Rusiei, de prezența militară rusă ilegală în regiune și de evoluția războiului din Ucraina. „Suntem realiști și înțelegem că vorbim despre două procese distincte, cu calendare diferite și viteze diferite”, a spus Chiveri. El a arătat că, din perspectiva Chișinăului, sprijinul Uniunii Europene este important tocmai pentru că menține deschis procesul de reglementare fără să îl conecteze automat la procesul de integrare europeană. În opinia sa, cele două procese se pot sprijini reciproc, deoarece apropierea Republicii Moldova de UE poate face statul mai atractiv pentru cetățenii din stânga Nistrului. Chiveri a spus că acest proces este deja vizibil. Potrivit lui, zeci de mii de cetățeni din stânga Nistrului trec pe malul drept pentru locuri de muncă, tratament sau educație. El a indicat că nivelul salariilor și pensiilor din teritoriul controlat constituțional de Republica Moldova este de două-trei ori mai mare decât în regiunea transnistreană, ceea ce determină tot mai mulți cetățeni să folosească sistemele sociale și economice ale Republicii Moldova. „Cetățenii văd lucrul acesta. Din acest motiv, tot mai mulți dintre ei apelează la sistemul nostru social, la sistemul de asigurare medicală și caută locuri de muncă în zona controlată constituțional de Republica Moldova”, a spus vicepremierul. Chiveri a explicat că Guvernul mizează pe o integrare graduală, în primul rând economică. Unul dintre instrumentele avute în vedere este fondul de convergență care ar urma să fie creat potrivit noii legislații. Fondul ar urma să fie alimentat din taxe, inclusiv TVA și accize, și orientat spre creșterea nivelului de trai și apropierea condițiilor de viață de pe cele două maluri ale Nistrului. „Este vorba, în primul rând, despre cetățean, despre creșterea nivelului de trai, despre uniformizarea condițiilor de trai pe malul stâng și pe malul drept”, a spus el. Întrebat dacă dosarul transnistrean ar putea deveni un instrument de blocaj asupra aderării, Chiveri a răspuns că acesta este un risc pe care Chișinăul încearcă să îl evite. El a afirmat că influența Rusiei asupra regiunii transnistrene și prezența militară rusă sunt riscuri reale, dar că reintegrarea nu trebuie privită ca o precondiție a aderării la UE. „Nu vedem reintegrarea ca o precondiție pentru integrarea europeană”, a spus Chiveri. El a adăugat că acest lucru a fost explicat partenerilor Republicii Moldova și că mulți dintre ei înțeleg că o legare directă a celor două procese ar oferi „un drept de veto” celor de la Tiraspol sau Moscova asupra parcursului european al Republicii Moldova. Vicepremierul a spus că autoritățile de la Chișinău promovează în continuare ideea a două procese distincte, care interacționează, dar în care dosarul transnistrean nu trebuie să afecteze esențial procesul de integrare europeană. În discuție a fost menționată și posibilitatea suspendării temporare a aplicării acquis-ului comunitar în stânga Nistrului, până la o soluție comprehensivă de reglementare. Chiveri a descris această idee ca parte a unei posibile formule creative, care ar trebui găsită la momentul potrivit, atunci când Republica Moldova va deveni parte a Uniunii Europene. Chiveri a respins și ideea că regiunea transnistreană ar putea supraviețui pe termen lung ca o „insulă” economică între Ucraina și Republica Moldova. În opinia sa, la Tiraspol se înțelege tot mai clar că nu există o alternativă reală la reintegrare. „Într-o perspectivă nu foarte îndepărtată, procesul de reintegrare trebuie să ia o viteză mai mare, pentru că nu există alternativă”, a spus el. Vicepremierul a criticat și ideea unei identități transnistrene distincte. El a spus că regiunea este locuită de mai multe grupuri etnice și că promovarea unui așa-numit „popor transnistrean” este un construct politic. Potrivit lui, limba rusă domină spațiul public, inscripțiile, curriculumul școlar și narativul oficial din regiune, iar legislația este copiată după modelul rusesc. Chiveri a afirmat că nu se poate vorbi despre o entitate culturală sau lingvistică transnistreană unică, mai ales în condițiile în care în localitățile rurale din stânga Nistrului există o populație vorbitoare de limba română, numită în regiune limba moldovenească. În ceea ce privește poziția instituțiilor europene, Chiveri a spus că la nivelul Comisiei Europene a găsit „o înțelegere foarte bună” pentru poziția Republicii Moldova. El a admis însă că, într-o etapă ulterioară, dificultăți ar putea apărea în una dintre capitalele statelor membre, unde dosarul transnistrean ar putea fi invocat politic. Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană, iar parcursul său european se desfășoară în paralel cu existența nerezolvată a regiunii transnistrene, aflată în afara controlului constituțional al Chișinăului. Dosarul transnistrean include dimensiuni politice, economice, de securitate și identitare, precum și prezența militară rusă în regiune, considerată ilegală de autoritățile Republicii Moldova. Pentru Chișinău, una dintre întrebările centrale ale procesului european este cum poate avansa aderarea la UE fără ca problema transnistreană să devină un obstacol structural sau un instrument de blocaj politic. În același timp, autoritățile moldovene insistă că obiectivul final rămâne reintegrarea statului în integritatea sa teritorială. Poziția exprimată de Valeriu Chiveri indică o abordare în două planuri: integrarea europeană trebuie să continue pe baza reformelor realizate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, iar reintegrarea transnistreană trebuie urmărită gradual, în special prin instrumente economice, sociale și de convergență.