money.ro
Actualitatemoney.ro

Vifor Versescu, director general al Patronatului Societatilor Independente Producatoare de Bere: Cand nu poti sa prevezi evolutia consumului, este greu sa te gandesti la achizitii

Publicat la 31.05.2009, 21:00:00

Urmărește money.ro pe Google News
Distribuie:WhatsAppFacebookX
Vifor Versescu, director general al Patronatului Societatilor Independente Producatoare de Bere: Cand nu poti sa prevezi evolutia consumului, este greu sa te gandesti la achizitii

> Dupa preluarea Bere Azuga, mai exista interes pentru achizitii pe piata locala?

Vanzarile de bere au scazut cu 9% in primul trimestru. Cine mai risca sa cumpere ceva, cand nu stii ce va fi in viitor, cum va evolua consumul? Toate firmele mari sunt tentate sa cumpere. Eu ma intreb ce i-ar mai tenta? Daca ai o retea mare de distributie, gen Micula, de ce sa vinzi? Nu vad de ce. In perioade de criza nu se mai fac tranzactii, lumea este mai tematoare. In Romania a crescut foarte mult importul de bere, de la 0,5% din total piata realizat in urma cu trei ani la 2,7% realizat in 2008. Se primeste bere de import, de la diversi producatori de bere din Cehia, Germania, Slovacia, de la producatori independenti.

Pe masura ce importurile vor creste, este posibil ca acestia sa vina sa produca bere la noi in urmatorii doi-trei ani, in functie de felul in care evolueaza criza. Acesti producatori independenti de bere din UE, care comercializeaza bere in Romania, au productii anuale de aproximativ 50-100.000 hl/an. Daca ajung sa vanda aici 20.000-30.000 hl, s-ar putea sa li se para interesant sa produca la noi. Pe de alta parte, intrarea in UE a insemnat si blocarea exportului de bere, unde eram prezenti cu jucatori precum Bere Mures si Martens Galati. Blocarea exportului de bere in cazul unor fabrici in tarile non-UE, limitrofe Romaniei, a fost cauzata de cresterea preturilor la bere, ca urmare a taxelor vamale din UE.

> De ce ar alege o companie straina Romania?

Este o tara mare, consumul de bere este ridicat, am ajuns la un volum de 20,4 mil. hl, deja ne situam pe pozitia a opta in Europa, devenim un consumator mare de bere. Noi depasim 100 litri/cap de locuitor pe an, suntem peste media europeana, peste Ungaria si Austria, daca luam in calcul o populatie de 20 mil. locuitori. Spre exemplu, Ungaria are 100 de litri, Austria - circa 110 litri. Bulgaria este o tara atipica, pentru ca si la ei, la fel cum s-a intamplat la noi, procesele investitionale au inceput cu intarziere.

> De ce a fost inchisa fabrica din Azuga?

Era de presupus ca va fi inchisa, pentru ca decalajul era mare intre productia Azuga, de 200.000 hl pe an, si cea de la Buzau, unde Ursus Breweries are o fabrica cu o capacitate de 3,5 mil. hl pe an; ei pot face usor 2,5 mil. hl. Este pacat ca a fost inchisa Azuga, unde se puteau produce 500.000 hl pe an, era tocmai diferenta dintre Ursus si Heineken, intre care se da lupta pentru prima pozitie pe piata berii. Cred ca ar fi putut fi mentinuta; din punctul de vedere al fortei de munca, era vorba despre 170 de oameni, prin modernizari se putea ajunge usor la 1 mil. hl, chiar cu utilaje de la alte fabrici din Europa ale grupului. Nu se punea problema ca nu se producea bere buna, pe capacitatile actuale, mai ales ca imbutelierea era la patru ace la Azuga, unde s-a investit pe utilitati si pe imbuteliere.

> Ce au cumparat cei de la Ursus, pana la urma?

Au cumparat marca si terenul. Azuga este Pilsner Urquell a Romaniei, nu se compara cu Ursus, care era necunoscut. Daca SABMiller baga bani in Ursus, marca ar putea deveni o bere de nivel european, nu doar national. Brandul Azuga aduce un avantaj pentru Ursus Breweries, deoarece compania are mai putine branduri fata de Heineken, care detine 12, iar cand apare o marca noua, cum este cazul Ursus, se observa in vanzari.

> Este mai rentabil pentru producatori sa produca numai cateva branduri si sa le sustina?

Romania este un exemplu atipic, raportat la Europa, deoarece consumatorul nu are bani. La noi sunt mult mai multe branduri fata de alte piete. In general, consumatorul este legat foarte mult de pret. Va mai trece o perioada lunga de timp pana cand se va intampla ca in Olanda, de exemplu, unde Heineken are doar doua marci pe piata. Heineken are in Romania multe fabrici si circa 12 branduri. Un brand trebuie sustinut, 20-30% din costul berii reprezinta brandul, sustinerea, promovarea lui. Acesta este si motivul pentru care berea romaneasca intra mai greu in anumite retele HoReCa, pentru ca noi nu promovam.

> Ce se intampla cu fabricile mici?

Cei care vor pot sa faca o afacere, o mica fabricuta, pot sa apeleze la fondurile din masura 123 din PNDR. Este vorba despre fabrici mici, asa cum sunt in Germania si Anglia.

La noi, ele nu au fost protejate, legislatia nu le-a ajutat. In afara de marii producatori, in Romania mai exista doar opt fabrici de bere. Moldova merge mai bine in ceea ce priveste jucatorii independenti, pentru ca este o zona saraca, iar marile companii nu au fost tentate sa se duca acolo.

Este putin, daca ne raportam la Europa. In Germania exista 1.200 de fabrici sub 200.000 hl, in Anglia - 350, in Austria - vreo 90. Romania este atipica din acest punct de vedere. La noi, nici legislatia nu le-a ajutat, accizele s-au redus destul de tarziu, dupa ce majoritatea au disparut.

> La ce cota au ajuns multinationalele ?

In 2008, au ajuns la 85%. Parerea mea este ca piata tinde spre un plafon, un nivel maxim de productie. Atunci, sigur ca lupta va incepe intre ele si putinele fabrici care au mai ramas. Multinationalele nu cumpara o fabrica de bere, ci o zona comerciala; la un anumit moment, brandurile. Heineken, de exemplu, a cumparat opt fabrici, dintre care lucreaza doar patru, pentru a reduce costurile.

> Cat mai reprezinta producatorii locali independenti ?

La momentul actual, au o cota de circa 3%. Mai sunt trei unitati mai mari - Galati, Suceava, Onesti -, care au in total circa 700.000 hl, la care se alatura alte cinci, acestea venind cu pana la 100.000 hl pe an - Rosiorii de Vede, Sibiu, Margineni (Bacau), Valenii de Munte, Cozla (Piatra-Neamt). Numarul lor ajunsese pana la 100, prin 1995, moment in care au inceput sa intre multinationalele pe plan local. La noi, consumul este mai degraba sezonier, o fabrica in extrasezon este la pamant, neavand nici bani; se afla intr-o situatie foarte dificila. Aspectul pozitiv este ca aceste unitati au rezistat 20 de ani dupa Revolutie, ceea ce inseamna ca au avut un management bun. Problemele sunt legate de bancile care nu dau credite, de supermarketuri, deoarece taxele acestora au condus la falimentul micilor comercianti. Trebuie remarcat faptul ca se produce si o concentrare in zona comerciantilor.

> Exista bere locala in marile magazine?

Cantitatile sunt nesemnificative, daca le comparam cu prezenta multinationalelor. La noi, micii producatori pot accesa cu greu acest tip de comert. In general, fabricile mici au un avantaj pe partea de branduri, care sunt cunoscute in zona locala; insa acestea acced mai greu in zona oraselor, unde lumea are bani mai multi.

> Ce a fost spectaculos in ultimii ani in industria berii?

Cea mai spectaculoasa evolutie a avut-o Romaqua, societate care a realizat un proiect greenfield, printre putinele care exista la noi. Fabrici construite de la zero mai exista doar la European Drinks, investitie realizata de fratii Micula, la Tuborg, cu ajutorul BERD, si la Ploiesti, cu fonduri de la BIRD. Romaqua ramane o intrare spectaculoasa in zona berii, pentru ca reuseste sa se apropie in primul an de productie de capacitatea proiectata, mai rar se intampla asa ceva in industria berii. Au fost ajutati si de calitatea berii, de reteaua de distributie si de utilaje; au cea mai mai moderna fabrica din Romania, ceea ce atrage o calitate buna a berii si costuri mai mici.


CV Vifor Versescu

Profil Piata berii

Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.

Newsletter zilnic money.ro

BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.

Urmărește money.ro pe Google News

Articole înrudite