>Cum credeti ca va arata anul 2009 din punct de vedere economic?
Contractia pietelor este principala cauza care genereaza criza in aceasta etapa, dar Romania are un avantaj la acest capitol, pentru ca nu este foarte mult integrata in circuitul mondial al capitalurilor si al marfurilor. In aceste conditii, contractia pietelor europene pe noi ne va afecta mai putin, dar cred ca ceea ce ne va afecta mai mult va fi contractia pietei interne, din cauza scaderii puterii de cumparare. Guvernul incearca insa o schimbare, in sensul inlocuirii consumului ca locomotiva a cresterii economice cu o politica investitionala mai activa. Bugetul creeaza premisele unei astfel de evolutii, in sensul ca s-au alocat fonduri destul de mari pentru investitii publice, mai ramane insa ca in gestionarea acestui buget sa fim in stare sa si realizam aceste investitii.
>De ce depinde, concret, realizarea acestor investitii?
Legislatia privind achizitiile publice trebuie revizuita temeinic, cu accent pe reglementarile privind atragerea fondurilor europene. Aceasta constituie prioritatea zero a actualei guvernari, dupa adoptarea bugetului. Legislatia trebuie modificata, in sensul descurajarii oricaror aranjamente in privinta alocarii contractelor publice, incurajarii competitiei intre ofertanti, furnizorii de bunuri si lucrari catre sectorul public. Legislatia ar trebui sa faca imposibila realizarea de caiete de sarcini „cu dedicatie“. De ani buni in Romania, nu trebuie sa ne ascundem dupa deget, aceste caiete de sarcini sunt supervizate tocmai de cei care vor sa-si aloce contracte in temeiul prevederilor existente. Tinta modificarilor legii ar trebui sa fie reducerea duratei pentru aprobarea unei investitii din fonduri europene de la 90 de zile, sau chiar peste, la 30 de zile.
>Revenind la criza, care credeti ca vor fi momentele in care aceasta se va resimti cel mai puternic in Romania?
Criza s-ar putea transpune printr-o evolutie lenta, constanta, in sensul deprecierii puterii de cumparare, ceea ce se va reflecta in scaderea cererii din piata, ceea ce inseamna o scadere de productie, de locuri de munca. Acest lucru este posibil sa-l resimtim mai acut in al doilea semestru, mai precis, spre sfarsitul anului, daca nu va avea loc o actiune concreta de contracarare.
Investitiile publice ar putea sa reprezinte solutia insa.
Daca in a doua jumatate a anului demareaza investitii publice pe scara mare, isi incep activitatea santierele in toate zonele tarii, dar in special in zona rurala, care sa creeze locuri de munca, sa lanseze comenzi pentru industrie, am putea ajunge la stoparea tendintei de depreciere pe care o genereaza criza.
>Ce se va intampla in urmatoarea perioada cu sistemul financiar?
Parerea mea este ca, in urmatoarea perioada, sistemul financiar din Romania isi va relua cu pasi marunti activitatea de creditare a economiei, aceasta ar fi vestea buna. Toate analizele arata ca noi avem, totusi, un sistem bancar solid, care si-a restrans, deocamdata, activitatea ca reactie la criza mondiala si nu neaparat ca rezultat al situatiei economice din Romania si care cred ca va depasi acest blocaj in a doua jumatate a anului si va redeveni incet-incet finantator al economiei.
>Care credeti ca vor fi sectoarele cele mai afectate?
Cred ca sectorul bunurilor de consum va fi cel mai afectat, pentru ca intrevad o puternica scadere a puterii de cumparare a romanilor.
>In cat timp estimati ca vom iesi total din criza si care vor fi sectoarele care vor trece pe plus imediat?
Eu sunt optimist si cred ca, in doi ani, Romania va avea capacitatea sa depaseasca aceasta criza. Relansarea activitatii in domeniul infrastructurii publice va veni ca o locomotiva pentru sectorul constructiilor, acesta va fi primul care va iesi din spatele crizei. Afacerile imobiliare insa se vor relansa cu un decalaj de doi ani, adica peste patru ani.
>In ce masura poate fi considerata criza o oportunitate?
In Romania este o necesitate investitia in proiecte mari de infrastructura. Criza ne obliga sa atacam direct si sa consideram prioritate acest domeniu al infrastructurii, care poate fi un punct de relansare economica.
La fel si in agricultura. Poate a trebuit sa vina aceasta criza ca sa intelegem ce resurse avem. Daca vom sti sa stimulam investitiile in acest domeniu, sa protejam interesele producatorilor, vom transforma agricultura intr-o oportuniate pentru Romania.
>Care credeti ca ar putea fi sursa imprumutului extern despre care se tot vorbeste in ultima perioada si despre ce suma ar putea fi vorba?
Imprumutul extern poate fi accesat foarte rapid, dar in conditii de dezvoltare impuse din exterior si aici am in vedere solutia cu FMI-ul. Trebuie sa decidem daca ne predam FMI-ului si acceptam conditiile impuse sau suntem in stare sa gasim alta solutie, cu libertatile necesare acestei perioade de relansare economica. Solutia care mi se pare fezabila este imprumutul de la UE cu supravegherea FMI. Nu pot sa spun insa de ce suma ar putea fi vorba.
>Ce intentionati sa faceti sa imbunatatiti colectarea si sa reduceti cheltuielile?
Trebuie revazut foarte rapid Codul Fiscal si este un demers care a inceput deja la Guvern, asteptam cu interes sa vedem cat mai rapid rezultatele colectivului care a gestionat aceasta problema.
Regimul deductibilitatilor nu este suficient de bine reglementat in Romania, inca permite neimpozitarea sau neobservarea multor activitati in interiorul agentilor economici.
Referitoare la impozite si taxe, stim cu totii ca, de ani buni in Romnania, daca vrei sa cumperi ceva, te intreaba cum vrei – cu TVA sau fara TVA. Acesta este semnalul ca aceasta problematica nu este bine reglementata si trebuie revazuta. O alta zona ce trebuie revizuita este cea a impozitului pe venit.
>In ce sens s-ar putea modifica prevederile existente?
Problema pe care o vizez eu se refera la impozitarea averilor. Marile averi in Romania nu s-au facut din venituri salariale sau neaparat intr-o relatie directa cu munca. S-au facut prin tot felul de tranzactii cu caracter speculativ, unele legale, altele la limita legii, altele poate chiar in afara limitei legii. Este incorect sa avem aceeasi grila de impozitare cand vorbesc de proprietatea romanului sarac si de cea a romanului foarte bogat. Se poate echilibra situatia, introducand o impozitare progresiva, in functie de valoarea averilor. Este incorect ca pe un metru patrat de suprafata locativa a unui cetatean care locuieste intr-o garsoniera sa iau acelasi impozit pe care il iau pe un metru patrat al unui cetatean care locuieste intr-un palat sau o vila cu saptesprezece camere. Aici trebuie sa intervenim.
Mai ales ca aceste proprietati satisfac niste orgolii, nu sunt nevoi, ci niste extravagante personale. Pentru ca daca vom face un top al celor mai mari contribuabili la bugetul de stat si alaturi un top al celor mai mari detinatori de averi, vom vedea ce diferenta este intre cele doua plasamente. Nu cei care au cele mai mari averi sunt si cei mai mari platitori de taxe, as putea spune chiar dimpotriva.
CV Viorel Stefan
- 2002 – Doctor in economie – Universitatea „Dunarea de Jos“ Galati
- 1980 – Absolvent al Facultatii de Stiinte Economice, Universitatea „Al.I.Cuza“ Iasi
- 1996–2008 – Senator
- 1996–2002 – Presedinte Compania de Navigatie Fluviala Romana NAVROM SA Galati
- 1995–2001 – Presedinte, Asociatia Armatorilor si Operatorilor Portuari Fluviali din Romania
- 1992–1998 – Presedinte, Asociatia Patronala din Transporturi Navale
- 1993 – Membru al Partidului Social Democrat 1993
- Ordinul National „Pentru Merit“ in gradul de Cavaler
Profil
- Comisia de Buget, Finante si Banci din Camera Deputatilor are ca domenii de activitate bugetul de stat si executia bugetara, bugetul asigurarilor sociale de stat si executia acestuia, politica financiara, sistemul de impozite si taxe
- 30 de deputati fac parte din acest for parlamentar
- Comisia are doi vicepresedinti – Daniel Chitoiu (PNL) si Gheorghe Ialomitianu (PDL)
