Viticultorii din Dealu Mare vor câştiguri şi din turism

Se vorbeşte chiar despre investiţii de ordinul a milioane de euro, inclusiv cu bani europeni. Turismul are un potenţial important şi datorită patrimoniului cultural existent. Mai multe mănăstiri şi muzee pot completa cu succes Drumul Vinului, un traseu turistic dedicat degustărilor de vin şi care urmează o rută veche, folosită încă de pe vremea romanilor.

Conducerea patronatului din domeniu vorbeşte despre necesitatea realizării unui proiect prin care producătorii din zonă să-şi reunească eforturile pe partea de marketing, în scopul promovării vinului autohton, proiect care să includă un pachet cu program de degustare de vinuri (în special vinuri roşii), masă tradiţională şi cazare. Ar trebui strânse şi legăturile cu agenţiile de turism din Capitală şi de pe Valea Prahovei, pentru a organiza vizite în zonă.

‘’Dacă merge la alţii, de ce nu ar funcţiona şi la noi programul? Trebuie să recunoaştem, noi venim oarecum din urmă, mai avem multe de făcut pe partea de producţie, iar apoi vorbim despre turism. Este greu, în condiţiile actuale, să aduci turiştii de la Poiana Braşov aici. Dacă ar exista cazare, facilităţi, echitaţie etc., ar fi altceva’’, spune Florin Grigore, director general la Domeniile Viticole Tohani.

Pe lista obiectivelor de vizitat din regiune se află ruinele Palatului Cantacuzino, biserica Sfinţii Trei Ierarhi, mănăstirea Zamfira, biserica de lemn de la Chiţorani, conacul Bellu, schitul de la Budureasca, însă mai sunt şi alte obiective de văzut.

‘’Oamenii sunt fascinaţi de absolut totul. Piesele de mobilier, care sunt speciale şi, după cum puteţi observa, foarte bine conservate, sunt piese de mobilier din diferite stiluri, epoci şi origini; predomină mobilierul rustic florentin’’, declară Gabriela Nicolau, conservator la Muzeul “Conacul Bellu”.

Producătorii de vinuri investesc în cazare

Tot mai mulţi producători din zonă se gândesc în ultima perioadă să scoată bani şi din turism, anunţând investiţii importante, astfel încât vizitatorii să poată rămâne în regiune mai multe zile, nu doar câteva ore, ca până acum.

Compania Budureasca, fosta Rotherfield Properties, controlată de Sebastian Ghiţă, patronul Asesoft, are în plan investiţii în producţie, dar şi un proiect turistic în valoare de circa 400.000 de euro, din care 200.000 de euro sunt fonduri europene nerambursabile. Proiectul va include un popas turistic, sală de degustare, cazare, piscină, terenuri de fotbal şi tenis, afirmă Dumitru Vârgă, directorul general al companiei. Pentru atragerea de vizitatori se are în vedere o colaborare cu agenţii de turism din Bucureşti şi Valea Prahovei.

‘’Ne interesează să dezvoltăm capacitatea de prelucrare la 4 mil. litri, un combinat de vinificaţie nou, vrem să continuăm replantarea, să achiziţionăm tehnologie, să dezvoltăm două locaţii, un popas turistic la asfalt, chiar la Drumul Vinului, la baza dealului, precum şi una într-un loc de unde se pot vedea viile Tohani şi Budureasca, un spa, cu terenuri de tenis, club. Să le dăm ocazia vizitatorilor să stea două-trei zile, poate la teambuilding’’, afirmă Sebastian Ghiţă.

Un alt producător din zonă, Domeniile Viticole Tohani, se laudă cu vizitatori din afară, din ţări precum Danemarca, Franţa, Suedia, Polonia şi Slovacia, şi mai puţin cu vizitatori din România. La momentul actual, programul oferit vizitatorilor include degustare, o masă tradiţională românească şi se poate întinde pe două-trei ore, în funcţie de solicitarea turiştilor, spune Florin Grigore, directorul general al companiei.

‘’Avem un proiect pentru un centru turistic ce va include un spa, unde să se poată face tratamente cu seminţe de struguri. Căutăm surse de finanţare, este luat în calcul chiar un eventual partenieriat cu un concern european, care să ne ajute pe partea de tratament şi turism. Valoarea investiţiei în complex este de circa 3 mil. euro”, precizează Grigore.

Compania a investit 3 mil. euro într-un combinat de vinificaţie, pentru branduri fiind alocate alte circa 3 mil. euro. Planurile de viitor mai prevăd înfiinţarea unui muzeu al vinului, mărirea capacităţii de producţie, dar şi replantări, respectiv atingerea unei suprafeţe de 500 ha în următorii patru ani.

Şi reprezentanţii Halewood România, jucător important de pe piaţa internă, sunt de părere că turismul poate aduce venituri importante pentru companie.

‘’Pe de o parte, sprijină brandurile pe care le lansăm, pe de altă parte, reprezintă şi un profit considerabil pentru companie. Degustările de vin sunt cu siguranţă punctul forte al acestui tip de turism. Între două înghiţituri, vizitatorul se poate bucura şi de un strop de spiritualitate’’, declară Roxana Constantinescu, director de producţie Cramele Halewood.

Bani europeni

Chiar dacă banii de la bănci vin din ce în ce mai greu, zona a atras investiţii semnificative, realizate cu bani europeni. Producătorii se plâng însă de reticenţa finanţatorilor cu privire la susţinerea sectorului, deoarece vinul este un produs în cazul căruia profiturile se văd după câţiva ani de la realizarea investiţiei.

‘’Dacă pentru consiliile locale cofinanţarea pentru atragerea de fonduri europene este de 2%, la noi este de 30%, în condiţiile în care avem un ciclu lung de producţie. Noi ne-am schimbat mentalitatea şi nu mai vrem să băgăm un euro azi şi să scoatem zece euro mâine. În schimb, constatăm că multe bănci nu şi-au schimbat mentalitatea şi nu înţeleg să sprijine un produs cu ciclu lung de fabricaţie. Acest lucru ne va apăsa foarte mult şi va afecta dezvoltarea viitoare a zonei Dealu Mare’’, spune Ghiţă.

Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, declară că fondurile SAPARD atrase pentru investiţii în infrastructură de localităţile de pe Drumul Vinului s-au cifrat la 32 mil. euro. De asemenea, producătorii au investit în replantare şi în modernizarea unui număr de şapte combinate de vinificaţie. Pe fonduri de postaderare au fost angajate proiecte de infrastructură de circa 60 milioane de euro. Cosma spune că Drumul Vinului este gândit să includă, în final, 32 de popasuri şi crame turistice care să poată fi vizitate, faţă de 12 în prezent.

Piaţa internă

Criza şi-a făcut simţită prezenţa şi pe piaţa vinului, aducând o scădere de circa 10% a valorii vânzărilor în primele opt luni faţă de 2008, în principal pe segmentul mediu, în timp ce la produsele din categoria low tendinţa a fost de creştere. Principalii producători sunt Murfatlar, Jidvei, Vincon Vrancea şi Cotnari.