Vladimir Socor: Moldova a semnat planul rusesc de reunificare cu Transnistria

Presa europeană a anunţat, marţi, că Republica Moldova ar fi semnat, în secret, un acord cu Rusia, referitor la soarta republicii separatiste Transnistria. În condiţiile în care demnitarii europeni vor reuşi să verifice această informaţe, atunci sunt toate şansele ca relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Moldova să intre într-un grav impas, subliniază EUObserver.

Înţelegerea secretă, dezvăluită de către analistul american Vladimir Socor, se referă la o posibilă reunificare a Moldovei şi Transnistriei după un model care i-ar oferi conducerii ruse a republicii separatiste puterea de a bloca deciziile Chişinăului şi de a menţine trupele ruseşti pe teritoriul Moldovei pe o perioadă nedeterminată.

Modelul acesta presupune ca preşedintele Moldovei, Vladimir Voronin, să recunoască guvernul transnistrean de la Tiraspol, să desfăşoare noi alegeri generale, prin care să le ofere transnistrenilor 20% din locurile din Parlament, precum şi câte un loc de deputat în sânul fiecărui minister.

Potrivit surselor citate de EUObserver, acordul ar mai presupune şi menţinerea în Transnistria a celor 1.300 de membri ai forţelor pentru menţinerea păcii până în momentul în care Moldova şi Rusia vor ajunge la concluzia că situaţia se va fi stabilizat suficient de mult, iar asta în ciuda promisiunilor făcute de Rusia în 1999 de a părăsi mai devreme zona.

Acordul ar fi fost negociat bilateral, într-un cerc închis, între Vladimir Voronin şi oficiali de la Moscova, în ultimele şase luni, fără a fi informate însă Uniunea Europeană şi Statele Unite, în ciuda statului de observatori al acestora, în aşa numitul format de 5+2 al rezoluţiei de conflict.

În ciuda informaţiilor pe care diplomaţii UE au reuşit, însă, să le obţină până acum din raportul lui Socor, reprezentantul Uniunii Europene la Chişinău, Kalman Mizsei, nu a reşit să smulgă nicio confirmare şi din partea Kremlinului.

Mizsei, împreună cu diplomaţii UE se vor deplasa miercuri (25 aprilie) la Chişinău pentru a purta discuţii pe această temă cu preşedintele Vladimir Voronin. O discuţie similară între diplomatul european, Javier Solana şi ministrul de Externe al Rusiei, Sergei Lavrov, era prevăzută să se desfăşoare marţi, în cadrul unei întâlniri la Luxembourg.

Cel puţin un oficial UE este însă sceptic în privinţa existenţei unui astfel de acord. "Nu am fost consultaţi", a declarat acesta, sub anonimat. "O astfel de înţelegere nu ar fi însă posibilă din punct de vedere strategic".

Transnistria s-a desprins de Moldova în 1990, însă conflictul deschis s-a încheiat abia în 1992. De atunci Transnistria s-a transformat în ceea ce se numeşte o "zonă de conflict îngheţat". La conducerea republicii separatiste a fost propulsat liderul mişcării pro-ruse, puternic susţinut de către Kremlin, Igor Smirnov.

Precedentul Kozak

Un acord similar celui dezvăluit de către Socor, numit "Memorandumul Kozak" era cât pe ce să fie semnat în 2003. După o intervenţie telefonică de ultim moment a lui Javier Solana, Vladimir Voronin a refuzat însă să semneze acordul, cu toate că Vladimir Putin îşi pregătea vizita de la Chişinău prin care să sărbătorească încheierea acordului.

Un diplomat european a declarat de această dată că "s-ar putea ca Javier Solana să nu mai intervină a doua oară dacă va vedea că Voronin nu se ţine de cuvânt", în ciuda ostilităţii cu care este privită soluţia de tip Kozak de către populaţie.

Contextul s-a schimbat însă din 2003, susţin analiştii politici: Moldova lui Voronin este mult mai represivă, mai săracă şi lipsită de acces la informaţii decât acum patru ani. Capacitatea opoziţiei de a lupta cu rusificarea structurilor guvernamentale a scăzut şi ea foarte mult.

Pe de altă parte, politica purtată de vecini, respectiv de România şi Ucraina, a turnat şi mai mult gaz pe foc în conflictul transnistrean. Afirmaţiile guvernului de la Bucureşti, potrivit cărora Moldova este, spiritual, o parte a României nu au făcut decât să adâncească conflictul dintre Tiraspol şi Chişinău. În ceea ce priveşte Ucraina, situaţia actuală, care ar putea sfârşi printr-o apropiere de Moscova şi o îndepărtare de Bruxelles ar putea îndreptăţi şi mai mult o "soluţie rusescă" în zonă.

Totodată însă, subliniază EUObserver, blocarea accesului Moldovei către UE şi ascensiunea tot mai remarcabilă a Rusiei în zonă, ca principal partener politic şi economic, ar putea face ca Uniunea Europană să pară mult mai puţin atractivă pentru fostele state ex-sovietice care nu fac parte din Uniune.

Un scenariu sumbru

"Moldova are probleme economice profunde şi UE este percepută ca o structură slabă, iar Politica Europeană de Vecinătate (ENP) este văzută mai degrabă ca un placebo decât ca o politică reală", a declarat Nicu Popescu, analist al Moldovei şi Rusiei, de la think-tank-ul londonez însărcinat cu Relaţiile Externe ale Consiliului European.

În cel mai subru scenariu al Uniunii Europene, Chişinăul şi Moscova şi-ar prezenta grupului 5+2 planul de reunificare ca un fapt împlinit, punând astfel sub semnul întrebării continuarea negocierilor UE-Moldova, în condiţiile în care nici chestiunea vizelor şi nici acordurile comerciale nu au fost încă definitivate.