Voineasa, perla staţiunilor montane de odinioară, îngropată sub un munte de nepăsare. Clădirile rămase îşi aşteaptă deznădăjduite finalul

Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă. E o vorbă veche, dar cât se poate de actuală în Voineasa, Vâlcea, un loc cu care natura a fost darnică. Munții, pădurile, râurile și lacurile zac ascunse, însă, sub o mare de nepăsare. Ceea ce putea deveni o stațiune căutată în lumea întreagă moare puţin câte puțin cu fiecare an. Hoteluri, case de vacanță, restaurante ori săli de spectacole, toate stau cu lacătul pus.