Vremea caldă a prăbuşit exporturile de electricitate la început de decembrie

“Este o scădere destul de abruptă pentru această lună din an, care, de obicei, era una de creştere a consumului. Principala cauză a acestui declin este reducerea cererii de energie din regiune”, a explicat pentru Business Standard Octavian Lohan, director general adjunct al Transelectrica, societatea de stat de transport electricitate.

“De exemplu, în primele 11 luni ale anului, exporturile scăzuseră cu 41,8%, consumul intern - cu 9,2%, iar producţia de electricitate - cu 11,4%”, a mai spus Octavian Lohan. Potrivit acestuia, chiar şi în condiţiile date, ţara noastră rămâne un exportator net de electricitate (adică exportă mai mult decât importă). Partenerii tradiţionali de export energie pentru România sunt Ungaria, Serbia, Grecia, Kosovo, Albania şi Macedonia. “Vremea este destul de caldă pentru decembrie şi în România, dar şi în regiune, iar aceasta pare, cel puţin la prima vedere, principala cauză pentru reducerea cererii de electricitate din partea ţărilor partenere”, a mai comentat directorul general adjunct al Transelectrica.

În prezent, un singur producător de energie exportă, fiind vorba despre compania de stat Hidroelectrica. Restul “ieşirilor” de electricitate se fac pe baza contractelor încheiate de anumiţi traderi care se ocupă de activităţi de import-export în domeniu.

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din România şi a acoperit anul trecut 26% din producţia la nivel local. Costul mediu de producţie al Hidroelectrica este de 80 de lei (19 euro, la un curs de 4,2 lei/euro) pentru un megawatt oră, iar cel de vânzare este între 115 şi 120 de lei (27-28 de euro). Circa 35-40% din producţia companiei de stat merge la populaţie, iar restul se duce pe contractele bilaterale, majoritatea fiind încheiate cu “băieţii deştepţi”.

Consumul de energie al populaţiei a crescut în criză

De la începutul crizei şi până în prezent, consumul de electricitate al companiilor a scăzut, dar, în schimb, a crescut consumul populaţiei.

Specialiştii au explicat că, în criză, a crescut consumul de electricitate al populaţiei, pentru că oamenii au stat mai mult acasă, având întreruperi de activitate sau unii dintre ei fiind concediaţi. De exemplu, în perioada 1 ianuarie-31 octombrie 2009, consumul populaţiei a urcat cu 9,1%, iar iluminatul public a înregistrat o creştere cu 5,9%. Resursele de energie primară s-au redus cu 18,6%, iar cele de energie electrică s-au diminuat cu 12,3%.

Producţia din termocentrale s-a redus cu 18,4%, în hidrocentrale - cu 11%, însă centrala de la Cernavodă a generat, în schimb, cu 6,1% mai multă electricitate.

Estimarea Transelectrica pentru consumul naţional de energie electrică din 2010 este că acesta va scădea cu 6-7% faţă de cel din 2008, an luat ca referinţă. Potrivit specialiştilor, consumul de electricitate este, alături de cel de gaze naturale, un barometru al unei economii şi arată ce se întâmplă, de fapt, dincolo de statistici. Consumul de energie scade, de regulă, atunci când economia coboară şi creşte atunci când economia “se află pe val”.

Compania de stat de transport electricitate anticipează că anul viitor va fi unul mai bun, din punct de vedere al consumului faţă de 2009.
Transelectrica şi-a fundamentat estimările în cauză, mizând pe revenirea producţiei industriale, în condiţiile în care economiile statelor occidentale înregistrează deja o oarecare tendinţă de revigorare.

Piaţa de producţie energie electrică din România este dominată de companiile de stat, controlate de Ministerul Economiei. Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova sunt cei mai mari producători, acoperind peste 70% din consumul naţional.