Wall Street rămâne în incertitudine

Bursa de la New York a deschis în scădere vineri şi a continuat şedinţa cu o evoluţie incertă, afectată fiind în special de anunţurile negative venite dinspre piaţa imobiliară. Dow Jones a pierdut astfel 2,48% iar Nasdaq 2,26%.

În jurul orei 21.00, ora României, piaţa americană câştiga în jur de 2%, pe principalii doi indici.

Statistica negativă, privind evoluţia construcţiilor pe luna septembrie a fost dublată de cea privind încrederea consumatorilor, publicată ulterior. Indicele încrederii consumatorilor americani, măsurat de Universitatea din Michigan a scăzut astfel în octombrie la 57,5 puncte, faţă de 70,3 puncte în septembrie, potrivit datelor provizorii publicate vineri. Analiştii mizau, în medie, pe o scădere până la cel mult 65 de puncte.

Vineri pieţele europene au evoluat de-o manieră imprecisă pe întreaga durată a şedinţei. După ce a deschis în creştere, indicele pieţei de la Paris afişând chiar o apreciere de 4% după primele schimburi, pieţele au început să scadă, indicele Dax de la Frankfurt trecând chiar pe roşu.

Pieţele europene par să recupereze astfel cu greu terenul pierdut în ultimele săptămâni, însă au reuşit să închie până la urmă în creştere, asigurate, într-o oarecare măsură şi de calmul relativ de pe Wall Street.

Bursa de la New York, care a cunoscut miercuri cea mai agitată zi din ultimii 20 de ani, (-7,87%), a închis şedinţa de joi cu o creştere de 4,68%.

Şi în Europa veştile proaste par să se ţină lanţ însă. Astfel, Italia, unde patronatul miza pe o scădere de 0,2% a PIB-ului pe 2008, a anunţat o scădere cu 5,2% a comenzilor din industrie pe luna august. Şi Germania şi-a revizuit în scădere previziunile de creştere pe 2009, la 0,2%, iar Irlanda pare să fi intrat deja în recesiune. Lucrurile nu par să se oprească aici. Unele ţări se confruntă deja cu o lipsă acută de capital: Ucraina a negociat astfel astăzi cu FMI pentru un împrumut de 14 miliarde de dolari, iar Ungaria s-a împrumutat deja cu 5 miliarde de euro la Banca Centrală Europeană.

Rusia se confruntă la rândul ei cu un exod al fondurilor speculative. Potrivit unui înalt funcţionar, numai în lunile septembrie şi august 33 de miliarde de dolari au părăsit teritoriul. În ceea ce priveşte Islanda, aflată deja în pragul unui colaps, aceasta a anunţat că va decide într-o săptămână dacă va apela la ajutorul FMI sau nu (cee ce ar fi o premieră pentru o ţară occidentală din 1976 şi până în prezent).