Zece priorități economice formulate de mediul privat pentru președintele României și noul guvern

În contextul instalării noului președinte al României și al formării viitorului guvern, Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM) face public un Decalog al priorităților economice ce reflectă în mod direct realitățile, provocările și nevoile stringente ale întreprinderilor mici și mijlocii din România.

1. FICSIMM solicită ferm noilor decidenți evitarea unei majorări a taxelor care ar afecta în mod devastator IMM-urile din România. Acestea reprezintă coloana vertebrală a economiei naționale și generează peste 60% din locurile de muncă din sectorul privat. O creștere bruscă a poverii fiscale ar însemna nu doar scăderea capacității de investiții și inovare a IMM-urilor, ci și falimentul a mii de afaceri mici și mijlocii care deja operează la limita rentabilității, afectate de creșterile de taxe din ultimii ani, de costuri de operare din ce în ce mai mari și lipsa forței de muncă calificate.

2. IMM-urile românești se confruntă cu patru probleme structurale majore: eficiență energetică scăzută, un nivel foarte mic de transformare digitală, un nivel foarte redus de inovare și accesul extrem de dificil la finanțare. Toate aceste deficiențe se traduc într-o competitivitate slabă la nivel european, și uneori chiar în lupta pentru supraviețuire pe plan național. În aceste condiții, orice măsură fiscală care le-ar reduce și mai mult capacitatea de investiție este contraproductivă și riscă să adâncească decalajele economice între România și alte state membre ale Uniunii Europene.

3. În actualul context geopolitic și economic, România trebuie să negocieze cu responsabilitate, curaj și viziune viitorul Politicii de Coeziune post-2027, Readiness 2030, Fondul European pentru Competitivitate, Strategia pentru Piața Unică, Clean Industrial Deal, Affordable Energy Action Plan, etc. Aceste instrumente sunt esențiale pentru asigurarea sprijinului concret pentru IMM-uri în tranziția verde și digitală, și pentru reducerea vulnerabilității lor la șocuri externe, fie ele energetice, fiscale sau comerciale.

4. Accesul IMM-urilor (și nu numai) la fondurile europene nerambursabile trebuie accelerat, simplificat și flexibilizat. România are încă printre cele mai scăzute rate de absorbție eficientă a fondurilor UE destinate sectorului privat, din cauza birocrației excesive și a întârzierilor în evaluare, contractare, implementare și plată. O reformă reală a sistemului de gestionare a fondurilor europene este vitală pentru sprijinirea dezvoltării sustenabile a IMM-urilor, în special în zonele mai puțin dezvoltate.

5. Creșterea taxelor, în absența unei reforme reale a aparatului administrativ și a unei strategii fiscale coerente care să crească în primul rând nivelul de colectare, nu este o soluție. IMM-urile au nevoie de stabilitate, predictibilitate și stimulente pentru digitalizare, eficiență energetică și inovare. Orice presiune fiscală suplimentară le-ar determina să renunțe la aceste direcții esențiale pentru viitor, ceea ce ar afecta nu doar dezvoltarea lor, ci și capacitatea României de a-și îndeplini angajamentele europene.

6. În perioada următoare, România trebuie să-și definească o viziune națională coerentă privind reindustrializarea sustenabilă, digitalizarea economiei și consolidarea rezilienței energetice. IMM-urile trebuie să fie în centrul acestei viziuni, fiind actori-cheie în lanțurile valorice naționale și europene. Excluderea lor sau neimplicarea activă a acestora în aceste procese ar duce la ratarea unor oportunități strategice pentru economia românească.

7. Readiness 2030, Clean Industrial Deal și Fondul European pentru Competitivitate sunt câteva instrumente-cheie care pot sprijini IMM-urile să facă tranziția către modele de afaceri durabile, reziliente și competitive. România trebuie să participe activ în modelarea acestor politici la nivel european, pentru a se asigura că vocea IMM-urilor este auzită și că măsurile vor fi aplicabile și relevante pentru realitatea românească.

8. Viitorul Pieței Unice Europene nu poate fi construit fără implicarea IMM-urilor din toate statele membre. România trebuie să susțină măsuri concrete de eliminare a barierelor nejustificate, de armonizare a reglementărilor și de sprijin activ pentru digitalizarea IMM-urilor, inclusiv prin crearea unui cadru fiscal și legislativ favorabil internaționalizării acestora.

9. Este esențial ca viitorul guvern să inițieze, încă din primele luni de mandat, un Pact Național pentru Competitivitatea IMM-urilor, bazat pe colaborare între autorități și mediul privat asociativ. Acest pact trebuie să includă un calendar concret de măsuri pentru debirocratizare, digitalizare, sprijin fiscal, acces la finanțare și dezvoltarea competențelor antreprenoriale.

10. FICSIMM face apel la noul președinte al României și la viitorul guvern să transforme acest moment într-un restart economic, bazat pe parteneriat public-privat autentic și pe politici publice adaptate nevoilor reale ale IMM-urilor. România nu are nevoie de mai multe taxe, ci de mai multă eficiență, de mai multă transparență și de mai multă încredere între stat și antreprenori. IMM-urile românești au potențial, energie și viziune: este timpul să le fie oferit cadrul pentru a le pune în practică.