Zona liberă din Insula Şerpilor îi va îmbogăţi pe apropiaţii lui Iuşcenko

Preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko, a semnat la 15 ianuarie un decret privind transformarea Insulei Şerpilor într-o zonă economică specială. Prin decretul privind măsurile de maximă urgenţă în vederea dezvoltării zonei de sud-vest a regiunii Odesa, Viktor Iuşcenko însărcinează Guvernul să elaboreze şi să transmită Parlamentului spre aprobare proiectul de lege referitor la înfiinţarea pe Insula Şerpilor a unei zone economice libere şi, totodată, să adopte măsurile necesare în vederea dezvoltării infrastructurii şi activităţilor economice, nu doar pe Insula Şerpilor, ci şi pe platoul continental al Mării Negre.

Între acestea, figurează punerea urgentă în exploatare a complexului de dane portuare pe Insula Şerpilor şi alimentarea cu energie electrică a satului Belîi, recent înfiinţat acolo. Chiar dacă potenţialul câştig economic de pe urma exploatării danelor este egal cu zero, Ministerul Transporturilor va insista asupra alocării anuale de fonduri din bugetul de stat pentru menţinerea cheiurilor în stare de funcţionare, scrie portalul ucrainean Business Information Network.

Potrivit directorului adjunct al portului Odesa, Iuri Vasikov, prin ordin al ministrului transporturilor, în proprietatea portului Odesa au fost transmise două dane ale insulei, una dintre acestea fiind capabilă să primească nave de până la 8.000 tone, iar cea de-a doua este destinată vaselor de capacitate mică.

"Nu avem în vedere posibilitatea folosirii comerciale a acestor dane – ele nu sunt utilizabile pentru încărcarea şi descărcarea mărfurilor. Singura variantă prin care se poate obţine ceva venit este folosirea lor în business-ul turistic, dar în felul acesta nu vor putea fi acoperite, oricum, cheltuielile pentru reconstruirea cheiurilor şi menţinerea lor în stare de funcţionare", a spus Vasikov.

Specialiştii portului au calculat deja că danele Insulei Şerpilor au nevoie de investiţii iniţiale de 3 milioane hrivne ucrainene (circa 600.000 de dolari), iar ulterior câte 1,5 milioane de hrivne pe an (circa 300.000 de dolari).

Sursa: NewsIn