STUDIU: Managerii din România estimează o revenire economică în 2022. România trebuie să fie capabilă să absoarbă aproximativ 1 miliard de euro pe lună din fonduri UE

0
3
STUDIU: Managerii din România estimează o revenire economică în 2022. România trebuie să fie capabilă să absoarbă aproximativ 1 miliard de euro pe lună din fonduri UE

Acesta arată că România trebuie să pună la punct urgent o Strategie Naţională eficace de utilizare a fondurilor europene şi paşii prin care se va asigura absorbţia integrală a acestora, iar România trebuie să fie capabilă să absoarbă aproximativ 1 miliard de euro pe lună din fonduri UE.

Anul trecut, Horváth & Partners a lansat o iniţiativă de amplă consultare a mediului de afaceri, inclusiv a celui din România, prin care a discutat cu un număr semnificativ de top manageri din companii din toate domeniile de activitate. Majoritatea consideră că priorităţile momentului sunt digitalizarea şi decarbonatarea, alături de realinierea strategiilor şi adaptarea la noi modele de business, care să răspundă provocărilor actuale.

“Studiul a fost făcut după o metodologie folosită de HuP la nivel internaţional. Pentru România chestionarul a fost completat şi cu secţiunea referitoare la tema fondurilor europene, temă pe care am considerat-o de maximă importanţă în contextul crizei economice generate de pandemia de coronavirus, dar şi a şansei pe care aceste fonduri le reprezintă pentru relansarea economică”, spune Kurt Weber, director General al Horváth & Partners România.

Studiul arată că majoritatea executivilor din Romania consideră fondurile EU ca fiind şansa principala în redresarea economică, 53% declarându-se foarte interesaţi de acest subiect.
Studiul mai arată că majoritatea executivilor nu văd o redresare economică completă în 2021.

Speranţele de a ne întoarce la nivelul anului 2019 se leagă de anul 2022: aproximativ 80% din respondenţi în studiul internaţional, respectiv 60% la cel făcut în România.

De precizat că studiul a fost derulat în cea mai mare parte în 2020, înainte de ceea ce acum numim “valul 2 sau 3” al pandemiei, în consecinţă e posibil ca aceste rezultate să fie în zona mai degrabă optimistă”.

De asemena, realizarea unei strategii naţionale de investiţii aliniată cu Green Deal este prioritară pentru România, potrivit Horvath & Partners. Principalele ţinte ale Green Deal la nivel EU, până în 2030, vizează creşterea eficienţei energetice cu 32,5%, majorarea ponderii resurselor regenerabile de energie cu 32% şi scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu cel puţin 55%.

Potrivit Studiului CxO, Green Deal se reflectă în priorităţile executivilor: digitalizarea şi decarbonatarea domină agenda, dar nu şi inovarea.

“Provocările aduse de criza sanitară sunt, după ultimele informaţii, departe de a se fi încheiat. Estimările organismelor internaţionale (IFM,WB) apreciază că această criză economică este cea mai gravă de la al II-lea Război Mondial, mult mai gravă decât criza din 2009. Această provocare vine, însă, pentru România şi cu o şansă extraordinară, peste 80 miliarde EUR, care ar trebui să fie fundamentul unei recuperări rapide, dintre acestea circa 30 miliarde de euro alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Recuperare (PNRR)”, afirmă Cătălin Stancu, Associated Senior Expert la Horvath&Partners.

Green Deal este cel mai ambiţios plan de reconciliere a economiei cu planeta şi este, în acelaşi timp, cel mai pragmatic mod de a stabili ţinta – o economie neutră în emisii de carbon până în 2050. Din perspectiva României, Green Deal este în primul rând o şansă de redefinire a competitivităţii economice.
În ultimii ani, România a înregistrat unul dintre cele mai mari preţuri ale energiei electrice din Uniunea Europeană pe piaţa en-gros, având în 2018 cel mai ridicat al patrulea preţ, după Cipru, Grecia şi Spania, conform statisticilor Eurostat. Aceeaşi tendinţă s-a păstrat şi în 2019, majorarea fiind de aproximativ 20%, după o creştere de 16% în 2018, în condiţiile unei cereri constante. Reprezentaţii Horváth & Partners consideră că, dacă lipsa de competitivitate a preţurilor energiei electrice se păstrează pe termen lung, aceasta riscă să afecteze competitivitatea tuturor industriilor.

Prioritatea zero pentru România este realizarea unei Strategii Naţionale aliniată cu Green Deal, mai spune Cătălin Stancu.

“România trebuie să fie capabilă să absoarbă aproximativ un miliard de euro pe lună, echivalentul celor 80,4 miliarde de euro (din exerciţiul multianul curent şi fondurile de reconstrucţie şi redresare). În exerciţiul bugetar anterior, România a avut la dispoziţie în FESI (Fondurile Europene Structurale şi pentru Investiţii) 30,8 miliarde EUR, iar la încheierea exerciţiului bugetar anterior (la 31 decembrie 2020) aveam un grad de absorbţie de 50%, adică aproximativ 15,5 miliarde euro. Chiar şi luând în calcul regula n+3 (adică banii exerciţiului actual se pot trage până în 2023), e foarte probabil că vom avea nevoie de o performanţă de cel puţin 3 ori mai bună (iar într-o variantă mai pesimistă ar trebui ca în aceeaşi perioadă de timp să atragem de 5 ori mai mulţi bani!). Mai mult, pentru cei peste 30 miliarde de euro din PNRR toate proiectele ar trebui să fie aprobate şi contractele semnate până în 2023 şi integral utilizate până în 2026”, spune Stancu.

În opinia sa, România trebuie să declare prioritate zero absorbţiei integrale a fondurilor europene avute la dispoziţie, precum şi utilizarea acestora în domeniile care creează competitivitate pe termen lung.

“Între priorităţi se află digitalizarea şi energia regenerabilă, inclusiv tehnologiile emergente adiacente, în principal hidrogenul, care ar trebui să determine preţuri competitive ale energiei electrice peste câţiva ani. Este vital ca, în cel mai scurt timp, România să pună la punct o Strategie Naţională eficace de utilizare a fondurilor europene şi paşii prin care se va asigura absorbţia integrală a acestora. Nu este doar sarcina autorităţilor să întocmească un astfel de program, ci trebuie angrenate şi companiile, inclusiv cele private, întregul mediu de afaceri care este direct interesat de clarificarea şi găsirea celor mai adecvate răspunsuri la provocările actuale. Horváth & Partners are în plan susţinerea şi implicarea într-un astfel de demers, atât prin prisma activităţii de consultanţă de management, cât şi a experienţei de peste patru decenii în derularea a numeroase proiecte locale şi regionale, inclusiv în ceea ce înseamnă tehnologia hidrogenului”, declară Kurt Weber, director general al Horváth & Partners România.

Hidrogenul verde poate să accelereze tranziţia către o economie fără emisii de gaze cu efect de seră, spune el.

„România trebuie să se implice în tehnologiile care produc şi utilizează hidrogen obţinut fără emisii sau prin captarea acestora, pentru a putea avea o poziţie în cursa tehnologiilor viitorului, pe bază de energie curată. Suntem în postura în care am putea avea avantajul competitiv de a fi una dintre puţinele ţări cu rezerve semnificative de gaz natural. Acesta, în combinaţie cu tehnologii de captare a carbonului, ar putea fi una dintre cele mai competitive tehnologii de producere a hidrogenului albastru, adică hidrogen fără emisii de gaz de seră”, consideră Cătălin Stancu.

Acesta apreciază că hidrogenul pare să fie «vedeta» acestui deceniu şi deşi nu este o tehnologie nouă, combinaţia de hidrogen cu energia electrică din surse regenerabile (RES) şi versatilitatea acestui element chimic par să asigure un fel de “panaceu universal” în tranziţia către o economie cu emisii zero: de la rezolvarea marii probleme a producţiei intermitente a energiei electrice din surse regenerabile (RES), la utilizarea în industria chimică sau a oţelului, la combustibili sintetici, celule de combustie,încălzire sau producere de energie electrică.

„Nu întâmplător hidrogenul este acum considerat ‘the missing link’, sunt inventariate peste 40 de tipuri de aplicaţii în diverse domenii industriale. România ar trebui să intre cel puţin în logica unor proiecte pilot la scară industrială, mai ales că acest tip de tehnologie va fi finanţabilă probabil din mai multe tipuri de fonduri europene”, adaugă el.

UE estimează în Strategia Hidrogenului lansată în iulie 2020 o dezvoltare explozivă a capacităţilor de producţie, în principal hidrogen verde, de la aproximativ 6.000 MW la 80.000 MW în 2030, dintre care 50% în interiorul UE. Germania îşi propune un plan finanţat cu 9 miliarde euro, Franţa de 2 miliarde, în ţările nordice sunt în dezvoltare proiecte la scară industrială în diversele tehnologii de producere a hidrogenului.

„Există companii, printre care se numără şi Horváth & Partners, care pot oferi experienţa acumulată deja şi cunoştinţe specifice, pentru a sprijini elaborarea unei Strategii Naţionale a Hidrogenului, până la susţinerea proiectelor marilor companii sau accesul cu aceste proiecte la finanţările UE pentru dezvoltare tehnologică. Indiferent că vom fi şi noi în linia întâi sau nu, trebuie să ţinem cont că majoritatea membrilor UE au deja strategii avansate şi îşi propun să aloce miliarde de euro în susţinerea acestora. Este în mod cert momentul ca România să depună eforturi substanţiale pentru a ajunge în elita tehnologică a UE, prin adoptarea unei Strategii şi a unui Plan al Hidrogenului verde, care să permită companiilor locale să concureze cu şanse egale în această cursă tehnologică, în a cărei coadă nu ne permitem să rămânem. În prezent, această temă se află printre primele din agenda Horváth & Partners în 2021 şi ne dorim să avem alături de noi cât mai multe companii de consultanţă specializată cu experienţă dovedită şi care pot sprijini real elaborarea unor strategii complexe, dar şi a proiectelor care să fie finanţabile din Fonduri UE”, a conchis Kurt Weber.

Horváth & Partners este companie internaţională de consultanţă cu o experienţă de peste 30 de ani. Cu peste 1.000 de angajaţi în Europa şi Orientul Mijlociu, competenţele sale de bază sunt în domeniile de management al organizaţiei şi optimizarea performanţei şi avem un important portofoliu de clienţi din industrii precum energie, utilităţi, petrol & gaze, bunuri de larg consum, financiară, auto, transport, retail, etc.