Realizatorii studiului consideră că oamenilor de afaceri din regiune ar trebui să fie mai deschişi către ideea de a deveni business angels, iar antreprenorii ar trebui să se arate mai dispuşi să împartă business-ul în schimbul obţinerii unei finanţări.
Finanţarea companiilor nou apărute este realizată în Europa de Sud Est mai ales din economii proprii sau ale familiei şi doar ocazional de la persoane bogate. Aşa arată studiul realizat de YES Foundation în a doua parte a anului trecut prin colectarea de date şi opinii de la 145 de start-up-uri şi 70 de profesionişti implicaţi în susţinerea antreprenorilor din România, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Bosnia Hertegovina şi Kosovo.
Două treimi din antreprenorii chestionaţi spun că şi-au început afacerea din resurse proprii. Cei mai mulţi afirmă că băncile nu sunt o opţiune în stadiul iniţial al unei afaceri şi foarte rar pot folosi alte surse precum incubatoarele de afaceri, fondurile europene, agenţiile guvernamentale de susţinere a antreprenoriatului sau donatori internaţionali. Instituţiile de microfinanţare sunt o soluţie rară şi sporadică şi, în plus, ocolită din cauza ratelor considerate înalte.
Potrivit studiului, cauzele lipsei de capital de risc sunt instabilitatea generală a zonei, cadru legal caracterizat de birocraţie şi corupţie, lipsa culturii antreprenoriale şi a oportunităţilor de business. Altfel spus, antreprenorii preferă să apeleze la bănci pentru finanţare şi nu la fonduri de investiţii de teamă că ar pierde controlul afacerilor, în timp ce fondurle de investiţii găsesc alte oportunităţi de investiţii cu risc mult mai scăzut.
În ultimii ani, în România şi Bulgaria, s-au înregistrat unele evoluţii: au apărut fonduri de risc şi business angels, activi mai ales pe zona afacerilor online. Specialiştii chestionaţi în studiu recomandă un cadru legal mai stabil şi predictibil, inclusiv facilităţi acordate investitorilor şi reducerea problemelor administrative, educaţie antreprenorială în şcoli şi prin campanii şi evenimente dar şi schimbări la nivelul practicilor de business- în sensul unei mai mari transparenţe, condiţie cerută de altfel de investitorii de tip private equity. În plus, e nevoie de un accent mai mare şi o susţinere a inovaţiei în cadrul companiilor tinere.
La studiul realizat în octombrie noiembrie 2009 au participat, printre alţii, Radu Ticiu, director al incubatorului de afaceri de la Timişoara, Marius Ghenea- antreprenor de serie şi business angel, Cristina Alexandru project manager la startups.ro şi Monica Nicola, director la Fundaţia Centru Român pentru IMM-uri.