Nivelul următor al crizei financiare a fost criza economică, iar implicaţiile sociale ale recesiunii abia încep să apară. Şomajul a urcat la maximele ultimilor ani, deficitele bugetare ating cote record iar viitorul capitalismului este pus sub un semn de întrebare. Acum, când în America apar primele semnale de revenire, mai marii lumii încearcă să – şi dea seama ce urmează. Problemele descoperite odată cu această criză sunt pe termen-lung şi trebuie rezolvate înainte de a spera la o reluare sănătoasă a expansiunii. În acest moment, creşterea din principalele economii este asigurată prin stimuli fiscali şi monentari fără precedent. Însă cum se va face trecerea către cererea privată nu prea ştie nimeni. De aici şi nesiguranţa legată de miraculoasa ieşire din recesiune a Germaniei, Franţei şi Japoniei. Singura certitidine a economiştilor este că o revenire completă nu se va produce decât atunci când sănătatea pieţelor financiare va fi asigurată. Canalele de creditare sunt însă în continuare sugrumate de lipsa de încredere.

„Avem nevoie de un nou motor al creşterii. În opinia mea acest motor va fi energia. Încălzirea globală care ameninţă civilizaţia noastră şi a fost abordată până acum trebuie să fie abordată,” este de părere George Soros.

Cum va arăta însă ieşirea din recesiune? Variantele diferă în funcţie de gradul de optimism al fiecăruia. Poate fi o revenire sub formă de V, de U sau, în cel mai rau caz, de W. Prima varianta ar fi cea mai viguroasă, fiind susţinută şi de o cerere mare. Pentru o criză în V pledează preşedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Triche, specialiştii Administraţiei americane şi nu în ultimul rând guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„La noi va fi un V pentru că aşa a fost peste tot. Deci căderea şi revenirea PIB-ului va fi în V,” consideră Mugur Isărescu, guvernator BNR.

Recuperarea U ar arăta lipsă de forţă, în timp ce litera W sugerează creşterea economică pentru câteva luni, urmată de o prăbuşire la fel de gravă. Cei mai optimişti dintre analişti cred că vom avea parte de o creştere viguroasă, comparând-o cu alte recesiuni din ultimul secol. Alţii sunt de părere că ieşirea din criză se va face fără putere sau că o să se adâncească pentru că mai întâi trebuie să îşi revină cei cu datorii foarte mari. Cel care evidenţiază un motiv plauzibil pentru varianta W este Nouriel Roubini, supranimit şi doctor DOOM, iar motivul este pretul petrolului si al energiei, care riscă să sufere un salt mai rapid decât a fost anti­cipat de marii economişti. Nimeni nu ştie însă exact ce literă reprezintă cel mai bine semnul crizei. S-a vorbir şi despre L adică o cădere brutală şi stabilizare durabilă. Aşa vede evoluţia economiei mondiale laureatul Premiului Nobel pentru Economie, Joseph Stiglitz.

„Ceea ce am spus este că existau dobânzi foarte mici şi reguli puţine. Sectorul financiar şi ipotecar au încurajat oamenii să se împrumute. Au existat 9 miliarde şi jumătate de dolari bani retraşi din ipoteci. Oamenii au luat banii din aceste ipoteci şi din casele lor şi au cheltuit o mare parte din aceşti bani. Dobânzile scăzute nu au stimulat o creştere a investiţiilor în fabrici sau în ale lucruri care ar fi făcut economia noastră mai productivă. Au fost investiţii, dar în case pe care oamenii nu aveau capacitatea să le plătească,” consideră Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru Economie.

Specialiştii sunt de acord că, într-adevar, economiile lumii au trecut de o bună parte din recesiune, au reuşit chiar o uşoară redresare, dar pe domenii şi inegală. În condiţiile în care sistemul financiar nu şi-a revenit, creditul, a cărui creştere este lipsită de soliditate, nu va putea alimenta nici consumul, nici investiţiile. Pe de altă parte, stocurile excesive create de anumite întreprinderi vor avea un impact negativ asupra profi­turilor, iar relansarea va rămâne anemică. Nu trebuie uitate sau ignorate deficitele bugetare, gradul de îndatorare al sectorului privat şi al statelor în general.

Disponibilitatea şi abilitatea băncilor de a împrumuta rămân slabe în zona euro, Marea Britanie şi Statele Unite. Întărirea reglementărilor încă se lasă aşteptată. În acelaşi timp, creşterea emisiunilor de obligaţiuni corporatiste a fost motivată de nevoia de refinanţare şi restructurare a datoriilor. Procesul de curăţare a bilanţurilor de prea multe toxine este departe de a fi ajuns la final. Aşadar băncile vor trebui în continuare să strângă capital şi să crească provizioanele pentru a acoperi creditele neperformante. La nivel public, cuvântul de ordine va fi performanţa bugetară.

Ţările care vor găsi rapid mixul echilibrat de creştere a veniturilor fără a împovăra populaţia şi de a reduce cheltuielile fără a stopa investiţiile vor avea cel mai mult de câştigat. Vor trebui să dea însă şi la alţii pentru că actuala criză a îngropat şi mai mult în sărăcie ţările sărace. Capacitatea de revenire a acestora este limitată şi aproape total dependentă de statele dezvoltate. Şi de aici nevoia de creştere a rolului Instituţiilor Financiare Internaţionale, care să-şi canalizeze fondurile şi priorităţile către cei mai săraci.

Urmăreşte pe Money WebTV toate ştirile video şi emisiunile The Money Channel