Supermarketul a egalat buticul. Ce urmează?

0

Criza financiară a lovit tare în piaţa de retail FMCG (bunuri de larg consum) veniturile în scădere ale românilor traducându-se prin vânzări mult mai mici ale comercianţilor. Din punct de vedere al valorii, piaţa de profil a pierdut în jur de 5 miliarde de euro şi ne-am întors practic cu 6 ani în urmă. Potrivit unei analize realizată de compania de consultanţă Contrast Management Consulting, liderul pieţei de profil din Austria, la finele anului trecut valoarea pieţei de retail FMCG a ajuns la 16 miliarde de euro, cu 23,8% sub nivelul raportat în 2008, când s-a atins maximul pe acest segment.

 

Criza, benefică pentru comerţul modern

 

Pe termen lung, câştigători din această situaţie au ieşi operatorii magazinelor moderne, fie ele hypermarcheturi, supermarketuri, discounteri sau cash/carry. Muşcând cu sete din cota de piaţă a micilor magazine, au rezistat datorită solidităţii financiare obţinute în perioada de boom economic şi au continuat să deschidă noi unităţi sacrificându-şi din marjele de profit. Practic, 2010 a fost anul inaugurărilor, numărul de unităţilor crescând faţă de 2009 cu 132, până la 729 de magazine. “ Soliditatea financiară şi experienţa acumulată pe alte pieţe le-a permis (retailerilor moderni n.red)să iasă din criză. (…)Perspectivele pe termen lung au contat mai mult decât situaţia actuală”, a declarat Adrian Comăneci, senior project manager în cadrul Contrast Management-Consulting. În schimb, mare parte din buticuri şi-au închis porţile astfel că, din estimările Contrast, cota de piaţa a comerţului tradiţional s-a diminuat până la 50%, faţă de 80% cât avea în 2005.

 

Hypermarketul a devenit lider de piaţă

 

Mutări importante au avut loc şi în interiorul comerţului modern, hypermarketul devenind lider, cu o cotă de 46%, pe o piaţă controlată înainte de segmentul de cash&carry. Din analiza Contrast, la finele lui 2009, cash&carry pierduse deja jumătate din piaţă, ajungând la numai 29%. Totodată, segmentul de supermarketuri a fost detronat, pentru prima oară, de discounteri, a căror politică agresivă de expansiune le-a adus 12% din piaţă, de trei ori mai mult decât în 2005.

 

Metro, în continuare numărul 1

 

Mutări de poziţii au fost şi în top 5 retaileri. Chiar dacă, profitând de avantajele primului venit, lider a rămas tot Metro, atât la nivel de grup cât şi la nivel de companie cu formatul cash/carry, de la poziţia a doua în jos, lucrurile s-au schimbat. Vânzarea de către grupul Rewe a participaţiei deţinute la Selgros de la începutul acestui an a propulsat grupul Lidl&Schwarz pe locul doi, poziţie ocupată în 2009 de Rewe care a coborât pe poziţia a patra. Rezultatele pe magazine indică, de asemenea, că în 2009, cel mai profitabil lanţ era Cora (6,1% profit şi 329 milioane de euro vânzări), urmat de Profi (4,6% profit şi vânzări de 116 milioane de euro) şi Selgros (3,4% profit şi 718 milioane de euro). Campioni la pierderi au fost G’Market (12,6% pierderi şi 29 milioane de euro vânzări ), Minimax (8% pierderi şi 45 milioane de euro vânzări) şi Real(7,6% pierderi şi 761 de milioane de euro vânzări).

 

Rămânem numărul unu la creştere

 

În principal pentru că mai sunt ani buni până ce piaţa de retail FMCG din România va ajunge la maturitate, analiştii Contrast estimează că şi în perioada 2010-2010 vom râmâne numărul 1 în topul creşterilor. Cu un plus de 62% în perioada 2010-2020 şi o creştere medie anuală de 5% vom continua să devansăm astfel state precum Polonia (57%), Cehia(48%),Ungaria (46%), Austria (15%) sau Germania (17%). Situaţia nu mai este însă atât de buna ca înainte de criză când evoluţia pieţei de retail a presupus o creştere de 123% în perioada 2000-2010.”Criza a adus piaţa de retail cu 5-6 ani în urmă dar cred că această pierdere va fi recuperată în următorii 3-4 ani când vom ajunge peste nivelul raportat în 2008”, a declarat Comăneci.

De altfel, Contrast estimează că la nivelul actual al puterii de cumpărare în România mai este loc de 830.000 de metri pătraţi de spaţiu modern de vânzare, regiunile cu cel mai mare potenţial de dezvoltare fiind Bucureştiul )100.000 mp, Dolj şi Prahova (35.000 mp), Dâmboviţa (30.000 mp) şi Vâlcea (30.000mp).