El a mai spus că ‘modalitatea de echilibrare a plăţilor directe, realocarea unei treimi a diferenţei dintre 90% din media europeană a plăţilor directe şi nivelul actual al plăţilor directe din state unde nivelul plăţilor directe este situat sub media europeană este insuficientă’.

În ceea ce priveşte modul de implementare a componentei de ecologizare în cadrul plăţilor directe, Valeriu Tabără a precizat că aceasta ‘se impune’, dar că ‘trebuie analizate implicaţiile instituţionale, în primul rând riscul de creştere a birocraţiei’.

În cadrul dezbaterii din PE la care au luat parte miniştrii agriculturii din UE, membrii Comisiei pentru agricultură a PE şi comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, Valeriu Tabără a atras de asemenea atenţia că ‘renunţarea la finanţarea investiţiilor pentru grupurile de producători din domeniul legume şi fructe va compromite dezideratul Comisiei de a promova şi consolida formele asociative pentru comercializare’.

România salută schema pentru micii fermieri, dar consideră ‘că ar trebui analizată posibilitatea stabilirii unei limite superioare mai ridicate – 5.000 de euro în loc de 1.000 de euro – pentru fermierii care nu-şi vor transfera sau vinde ferma şi care vor participa în reţeaua europeană Innovation Partnership’, a mai afirmat Tabără.

În privinţa schemei pentru tinerii femieri, ‘ar fi necesară o discuţie privind creşterea procentului de 2% din plafonul naţional alocat şi a suprafeţei eligibile, care acum este de maximum 25 de hectare’, a adăugat el.

„În organizarea comună a pieţelor se impune păstrarea restituţiilor la export pentru produsele agricole de bază şi cele din non-Axa 1, în special sunt de interes restituţiile la carnea de pasăre, carnea de vită, de porc, produse lactate”, a mai afirmat ministrul.

El a precizat de asemenea că România consideră ‘binevenită’ o analiză asupra a ceea ce se va întâmpla pe piaţa UE ‘în momentul renunţării la cota de zahăr din anul 2015’. „Suntem pentru prelungirea termenului până în 2018 şi, în acelaşi timp cu prelungirea termenului, susţinem o creştere graduală a cotelor de 5% anual, lucru care ar preveni unele efecte negative ce s-ar putea instala odată cu renunţarea la sistemul de cote”, a declarat Tabără.

Ministrul agriculturii a propus de asemenea ‘adăugarea în programul naţional apicol şi programele europene a unei noi măsuri privind încurajarea consumului de miere de către copii şi bătrâni, sau introducerea unei noi scheme de miere în şcoli’.

În domeniul laptelui, ‘România salută introducerea unor noi prevederi care se referă la relaţii contractuale, negocierea colectivă a contractelor, precum şi înfiinţarea organizaţiilor de producători şi a organizaţiilor interprofesionale’, a subliniat ministrul, care a adăugat totodată că ‘păstrarea măsurilor de piaţă ca şi o plasă de siguranţă, precum şi menţinerea programului lapte în şcoli şi creşterea bugetului alocat acestuia este apreciată’.

„În domeniul cărnii, salutăm menţinerea măsurilor excepţionale de sprijin pentru a ţine cont de eventuale perturbări grave din piaţă”, a spus Tabără.

„În legătură cu dezvoltarea rurală, limitarea beneficiarilor la microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii prin excluderea întreprinderilor intermediare cu mai puţin 750 de angajaţi sau a căror cifră de afaceri este mai mică de 200 de milioane euro reprezintă o propunere pe care România o apreciază ca fiind prea abruptă şi nu asigură continuarea intervenţiei pentru acest tip de beneficiari”, a adăugat el.

Parlamentul European a găzduit luni o dezbatere cu participarea membrilor Comisiei de agricultură (AGRI), a miniştrilor agriculturii din UE şi a comisarului european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, privind pachetul legislativ referitor la politica agricolă comună în perioada 2014-2020.

Comisia Europeană a prezentat la 12 octombrie un proiect de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2014-2020, obiectivul urmărit de executivul UE fiind creşterea competitivităţii, a durabilităţii şi a stabilităţii agriculturii în Europa, pentru a le garanta cetăţenilor europeni alimente sigure şi de calitate, a proteja mediul şi a dezvolta zonele rurale.