AcasăEticheteBolos

Tag: bolos

Ministrul Finanţelor a anunțat care este target-ul său din 2024

”Am dedicat anul 2024 unui concept inovativ, teoria celor trei de zero: zero impozite şi taxe pentru contribuabili, este anul în care nu vom aduce modificări pe impozite şi taxe pentru contribuabili; zero toleranţă pentru evaziunea fiscală; zero toleranţă pentru risipa banului public. În ianuarie voi pune în discuţia coaliţiei trei subiecte importante: digitalizarea etapei a doua a cheltuirii banului public, reducerea birocraţiei în cheltuirea banului public şi mecanismele moderne de gestionare a cheltuielilor publice. Avem nevoie de finanţe publice moderne, puternice, avem nevoie de aceste lucruri pentru a asigura servicii publice de calitate, în folosul oamenilor. Avem nevoie de o fiscalitate corectă, predictibilă şi cinstită în relaţia cu mediul de afaceri. Mediul de afaceri are nevoie de susţinere pentru crearea de noi locuri de muncă şi atragerea de investiţii”, a declarat Marcel Boloş, sâmbătă, într-o conferinţă de presă.    El a anunţat care este ţinta sa pentru anul viitor în ceea ce priveşte veniturile la buget.   ”Target-ul meu, ca ministru al Finanţelor, pentru anul 2024, este să ajungă ANAF-ul şi Autoritatea Vamală Română la un plan de venituri mediu lunar de peste 40 de miliarde de lei. Acesta este targetul pe care l-am fixat şi la care vor trebui să adere toţi cei care lucrează în echipă cu mine”, a precizat Marcel Boloş.

Marcel Boloș le dă vești bune românilor: „Banii pentru pensii au fost cuprinşi în buget”. Profesorii vor avea și ei venituri mai mari

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a avut luni o discuţie cu deputaţii PNL pe bugetul pe 2024, el afirmând că banii pentru pensii, atât majorarea cu inflaţia, la 1 ianuarie, cât şi recalcularea din septembrie, au fost cuprinşi în buget, şi urmează o decizie pe...

Guvernul a aprobat actul constitutiv al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare. Prima reacție a lui Marcel Boloș

”Încă de la audierile pentru preluarea portofoliului de ministru al Finanţelor am spus că un obiectiv important de mandat va fi să operaţionalizăm Banca de Investiţii şi Dezvoltare, obiectiv pe care îl avem şi în  PNRR . Astăzi,  Guvernul Romaniei  a aprobat înfiinţarea ei. Vorbim despre o instituţie care este proiectată să deschidă uşi pentru antreprenori, investitori şi comunităţi locale. Pentru a ajunge să stimulăm proiectele care contează cu adevărat, cele care aduc locuri de muncă noi până la cele care îmbunătăţesc calitatea vieţii românilor”, a scris, joi seară, pe Facebook, Marcel Boloş.

Ministrul Finanţelor a precizat că, prin intermediul ei, se va crea ”un cadru financiar robust pentru proiecte inovatoare şi durabile, care vor contribui la modernizarea infrastructurii şi la stimularea creşterii economice”.

Ministrul explică ce va face concret instituţia financiară:

va facilita accesul la finanţare pentru întreprinderi mici şi mijlocii; va asigura accesul la finanţare pentru proiecte de infrastructură viabile şi atragerea capitalului privat în investiţii; va sprijini procesul de accesare şi utilizare a fondurilor europene şi a efectului de multiplicare asociat; va furniza asistenţă tehnică.

Executivul a adoptat, joi, un proiect de hotărâre de Guvern privind aprobarea actului constitutiv al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare - S.A. România s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să operaţionalizeze Banca de Investiţii şi Dezvoltare. 

 

Boloş: Majorarea pensiilor este prioritate şi o responsabilitate

”Majorarea pensiilor este o prioritate şi o responsabilitate pentru Guvern. Oamenii care au muncit din greu zeci de ani trebuie să primească sprijinul pe care îl merită şi de care au nevoie. Tot o responsabilitate este să ne asigurăm că acest proces se desfăşoară în mod corect. Să ne respectăm promisiunile, să garantăm siguranţa financiară a pensionarilor şi să menţinem stabilitatea economică a ţării”, a scris, joi seară, pe Facebook, ministrul Finanţelor.

Marcel Boloş afirmă că fotograful Inquam Photos a surprins, în şedinţa de Guvern, exact trăirile sale când se discuta despre creşterea pensiilor, fără a fi menţionată sursa de finanţare.

”M-a amuzat cum m-au surprins cei de la Inquam, o imagine care reflectă foarte bine ce am simţit astăzi când am văzut că se vorbeşte de majorarea pensiilor fără să se vorbească despre elementele legate de sursa de finanţare”, a mai scris Boloş, publicând forografia realizată de George Călin.

FOTO - Inquam Photos / George Calin

Ministrul afirmă că a fost tot timpul de partea persoanelor vulnerabile.

”Cei care m-au urmărit la Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene o ştiu foarte bine. Am creat pentru ei un program special din fonduri europene, Programul Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027, care aduce României peste 4 miliarde de euro şi se implementează acum în bună regulă. Sunt însă susţinătorul sprijinului onest, cu adevărat sustenabil”, a mai scris ministrul.

Boloş afirmă că, în trei ani de guvernare, ”pensiile au fost majorate cu 40%, având grijă să calculăm foarte atent ce se poate face”.

”La fel am fost susţinătorul investiţiilor: să ţinem viu visul românilor la infrastructura de apă-canalizare, construit autostrăzi, drumuri naţionale şi judeţene, căi ferate, modernizare şcoli şi modernizare spitale.

Asta înseamnă să avem înţelepciunea să ne rezolvăm singuri problemele la noi acasă, să facem reforme şi să ne încadrăm în ţintele privind deficitul. Vom continua să ne ţinem de cuvânt, dar nu ne permitem să repetăm greşelile trecutului”, a mai transmis ministrul.

 

 

Boloş spune că Guvernul, prin pachetul de măsuri, nu a făcut altceva decât să aducă bani suplimentari de la bănci și multinaționale

”Guvernul României, prin pachetul de măsuri, nu a făcut altceva decât să aducă bani suplimentari de la bănci, de la corporaţiile multinaţionale şi e drept că a fost mult scandal pentru ceea ce înseamnă microîntreprinderi, dar să ştiţi că pe lângă faptul că 420.000 de microîntreprinderi încă au 1% impozit pe cifra de afaceri, totuşi discutăm şi de un segment de optimizare fiscală. Ştiţi cât este cifra de afaceri la microîntreprinderi? 250 de miliarde de lei. Ştiţi cât este profitul net înregistrat de microîntreprinderi? 66 de miliarde de lei. Ştiţi cât este impozitul pe care îl datorează bugetului de stat? 2,5 miliarde lei. Dacă acest lucru se pare că este rezonabil, ca 15 miliarde de euro să fie impozitate în ţara românească cu 500 de milioane de euro, unde Dumnezeu în Uniunea Europeană s-a mai întâlnit aşa ceva?”, a afirmat Marcel Boloş, marţi seară, la Antena 3.    Întrebat de ce impozitul pe cifra de afaceri pentru companiile petroliere a scăzut faţă de propunerea iniţială, de la 1% din cifra de afaceri la 0,5% din cifra de afaceri, Marcel Boloş a explicat că este vorba despre profituri nete mari pentru care aceste companii plătesc, dar şi cifre de afaceri foarte mari pentru care se pun aceste impozite.    În ceea ce priveşte băncile, care vor plăti un impozit de 2% pe cifra de afaceri pentru o perioadă de doi ani, până la 1 ianuarie 2026, ministrul a explicat: ”600 de milioane de lei este, plătesc 41 de bănci. Împărţim 600 de milioane de lei la 41, să vedeţi cât vine pe o bancă şi dacă vi se pare mult...”.   El a ţinut să sublinieze că băncile înregistrează în România un profit net de 10 miliarde de lei şi că România este, pentru bănci, una dintre ţările cu cea mai ridicată rată de profitabilitate, fiind ”sunt suficiente resurse încât 2% să nu genereze vremuri apocaliptice”.

Marcel Boloș anunță când ar urma românii să fie tratați în spitale noi: „Sună brutal”

”Deşi sună brutal, realitatea este că transformarea sistemului de sănătate românesc se produce lent, discontinuu şi fragmentat, iar asta ne pune în situaţia de a fi printre statele UE cu cel mai mare număr al deceselor care ar fi putut fi evitate. Când am venit în MIPE infrastructura spitalicească nu era în Programul Sănătate 2021-2027, chiar dacă suntem în situaţia în care mai multe spitale publice se află într-un stadiu avansat de uzură, iar în ultimii 25 de ani s-au construit prea puţine spitale publice, cu atât mai puţin spitale publice de anvergură. Acum, ştim sigur că în 2027 vom avea spitale noi în orice colţ al ţării. În logica măsurilor pentru a obţine rezultate în domeniul sănătăţii, ordonanţa de astăzi stabileşte măsurile necesare implementării proiectelor de infrastructură spitalicească ce vor fi finanţate din fonduri europene. Vorbim despre unele dintre cele mai aşteptate investiţii, care vor asigura acces la servicii medicale de calitate pentru milioane de români”, a declarat Marcel Boloş, citat într-un comunicat de presă transmis, joi, de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

El a adăugat că este o premieră care deschide perspectivele pentru viitoarele investiţii strategice în infrastructură, odată ce a devenit posibilă combinarea finanţării din fonduri externe nerambursabile cu împrumutul BEI.

”Cele două priorităţi din Programul Sănătate la care face referire ordonanţa adoptată de astăzi înseamnă cel puţin 7 spitale mari (judeţene, monospecialitate sau centre de transplant) nou construite şi dotate şi alte 20 spitale publice municipale şi orăşeneşti construite sau reabilitate şi dotate. Până la finalul anului, contractele de finanţare pentru toate aceste spitale vor fi încheiate, astfel încât să avem suficient timp pentru derularea procedurilor specifice unor investiţii de o asemenea importanţă şi anvergură”, a explicat Boloş.

Finanţare de până la 500 de milioane de euro pentru un spital nou

Actul normativ stabileşte cadrul general privind metodologia şi criteriile de selecţie pentru proiectele de investiţii publice din domeniul sănătăţii, care sunt aprobate de către Comitetul de Monitorizare a Programului Sănătate, la propunerea Autorităţii de Management pentru Programul Sănătate pe baza criteriilor-cadru stabilite în ordonanţă.

Valoarea eligibilă finanţată din Programul Sănătate pentru investiţii în infrastructuri spitaliceşti noi – spitale judeţene/ judeţene de urgenţă; spitale monospecialitate –  unităţi sanitare cu paturi este de minim 5 milioane de euro şi maxim 500 de milioane de euro şi include lucrări de extindere/modernizare/reabilitare pentru clădiri, inclusiv lucrări de conectare/extindere/modernizare/reabilitare la clădiri existente şi dotare cu echipamente medicale specifice, inclusiv măsuri de tranziţie verde şi digitalizare, lucrări de construcţii noi, inclusiv dotarea cu echipamente medicale specifice inclusiv măsuri de tranziţie verde şi digitalizare.

Pentru investiţiile de mică amploare în infrastructura publică a spitalelor orăşeneşti şi municipale – unităţi sanitare cu paturi, valoarea eligibilă este stabilită pe categorii de investiţii specifice:

- lucrări de modernizare/reabilitare şi dotare, extindere la construcţiile existente, inclusiv lucrări de conectare la clădiri existente, lucrări de construcţii noi şi dotare, minim 5 milioane de euro şi maxim 75 de milioane de euro pentru unităţile sanitare cu paturi municipale;

- lucrări de modernizare/reabilitare şi dotare, extindere la construcţiile existente, inclusiv lucrări de conectare la clădiri existente, lucrări de construcţii noi şi dotare, minim 5 milioane de euro şi maxim 45 de milioane de euro pentru unităţile sanitare cu paturi orăşeneşti.

Potrivit MIPE, pentru a asigura continuitatea implementării proiectelor, alocarea totală a proiectelor poate fi actualizată ca urmare a creşterii preţurilor la materiale şi/sau la utilităţile publice, dacă prin lege se prevede astfel, sau majorată în limita unui procent de maxim 20%.

În plus, beneficiarii proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, precum şi de împrumuturi contractate cu Instituţiile Financiare Internaţionale vor fi obligaţi să asigure eventualele lucrări de mentenanţă şi reparaţii curente după finalizarea implementării acestora pentru o perioadă de cel puţin 5 ani.

”Am stabilit criterii transparente de selecţie a proiectelor care vor fi finanţate aceste fonduri, valoarea eligibilă pentru fiecare categorie de proiect, solicitanţii eligibili, regulile pentru contractarea asistenţei financiare rambursabile şi contribuţia proprie a beneficiarilor. Odată cu reglementările adoptate astăzi, putem spune că intrăm în linie dreaptă către realizarea acestor investiţii de aproape de 2 miliarde de euro în spitalele româneşti”, a arătat Boloş.

Solicitanţii eligibili în cadrul apelurilor de selecţie de proiecte pentru investiţii în infrastructura spitalicească sunt unităţile administrativ-teritoriale, spitalele judeţene/judeţene de urgenţă, inclusiv clinice judeţene de urgenţă/ clinice de urgenţă, spitalele monospecialitate, spitalele publice orăşeneşti şi municipale, inclusiv spitale municipale de urgenţă şi parteneriatele între autorităţile/instituţiile publice locale şi/ sau centrale şi unităţile sanitare.

Listele proiectelor selectate la finanţare prin Programul Sănătate de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene se aprobă prin Hotărâre a Guvernului României, după finalizarea procesului de contractare.

În prezent, Ghidul solicitantului pentru apelul de proiecte ”Investiţii în infrastructura publică a spitalelor orăşeneşti şi municipale” şi Ghidul solicitantului pentru apelul de proiecte ”Investiţii în infrastructuri spitaliceşti noi: spitale judeţene, spitale judeţene de urgenţă, spitale monospecialitate” sunt puse în consultare, apelurile urmând a fi deschise în al treilea trimestru al anului 2023. Sunt apeluri în valoare de 2 miliarde de euro în vederea finanţării infrastructurii de sănătate.

Peste 8 miliarde de euro pentru sănătate

Programul Sănătate, aprobat la sfârşitul lunii noiembrie de Comisia Europeană, este un program multifond care dispune de o alocare totală în valoare de 5,8 miliarde de euro, care cuprinde finanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul Social European, precum şi o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro, realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii.

Separat de Politica de Coeziune, prin Componenta 12 dedicată sănătăţii, prin Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi alocate 2,45 miliarde de euro pentru:

- Dezvoltarea capacităţii pentru gestionarea fondurilor publice în sănătate (70 mil. euro)

- Dezvoltarea capacităţii pentru realizarea investiţiilor în sănătate (30 mil. euro)

- Creşterea capacităţii pentru managementul serviciilor şi resurselor umane din sănătate (80 mil. euro)

- Investiţii în infrastructura prespitalicească (314 mil. euro);

- Infrastructură în infrastructura spitalicească (1,9 mld euro).