Tag: bursa

Indicele paneuropean Stoxx 600 a încheiat sesiunea în scădere cu 1%, continuând evoluţia descendentă din ziua anterioară.

Pierderile au fost conduse de un declin de 27% al sectorului tehnologic, în timp ce acţiunile din serviciile financiare au pierdut 1,7%.

Pierderile s-au adâncit după ce noi date au arătat că inflaţia din SUA a accelerat peste aşteptări în ianuarie, deoarece preţurile încăpăţânat de ridicate pentru locuinţă au strâns consumatorii.

Indicele principal al preţurilor de consum a crescut cu 0,3% de la lună la lună şi cu 3,1% anual, a raportat Biroul de Statistică a Muncii, depăşind previziunile consensului Dow Jones de 0,2% faţă de luna precedentă şi 2,9% în termeni anuali.

Inflaţia peste aşteptări va însemna că Rezerva Federală din SUA ar putea fi mai precaută cu privire la perspectiva reducerii ratelor dobânzilor la fel de rapid şi abrupt pe cât se aşteaptă piaţa.

Indicele regional Stoxx a înregistrat până acum o evoluţia mediocră în februarie, după un sfârşit puternic de ianuarie. Asta în ciuda mişcărilor mari ale acţiunilor individuale, pe măsură ce sunt publicate rezultatele financiare ale companiilor.

Săptămâna aceasta vor fi raportate rezultatele financiare ale mai multor companii europene importante, inclusiv Heineken, Airbus, Renault, NatWest şi Commerzbank.

Investitorii pot acorda o atenţie deosebită acţiunilor companiilor de consum şi la ceea ce sugerează acestea cu privire la puterea anumitor economii, băncile centrale monitorizând starea creşterii şi inflaţiei.

Indicele german DAX a coborât cu 0,92%. CAC 40 al bursei din Paris cu 0,84%, în timp ce indicele londonez FTSE 100 a pierdut 0,81%. Indicele italian FTSE MIB a scăzut cu 1,03%, iar IBEX 35, al bursei din Madrid, cu 0,59%.

Indicele paneuropean Stoxx 600 a încheiat tranzacţiile în declin cu 1,16%, la cel mai redus nivel din 15 martie, potrivit datelor LSEG.

Pierderile au fost conduse de sectorul auto, cu o scădere de 2,12%, deoarece acţiunile Renault au coborât cu 7%, după ratarea aşteptărilor privind veniturile.

Acţiunile tehnologice au depăşit tendinţa generală a pieţei, cu o creştere de 0,6%. Performanţele indicilor bursieri au reflectat sentimentele negative ale investitorilor în alte sectoare.

Indicele german DAX a coborât cu 0,33%, CAC 40 al bursei din Paris cu 0,64%, iat FTSE 100 al bursei din Londra cu 1,17%. Indicele italiamn FTSE MIB a pierdut 1,38%, în timp ce indicele spaniol IBEX 35 a scăzut cu 0,72%.

London Stock Exchange a anunţat joi după-amiază, fără să ofere detalii, că investighează un incident şi că numai indicii FTSE 100, FTSE 250 şi IOB sunt disponibili pentru tranzacţionare.

Pieţele din regiunea Asia-Pacific au înregistrat o vânzări ample, pieţele din Japonia, Coreea de Sud şi Hong Kong înregistrând pierderi de aproximativ 2% fiecare. Acestea au venit după mişcări similare pe Wall Street miercuri, în timp ce randamentele Trezoreriei americane au crescut la maxime multianuale, randamentul titlurilor pe 10 ani depăşind 4,9% pentru prima dată din 2007.

Acţiunile americane au evolut uşor în scădere joi.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a promis duminică că ”va demola Hamas”, în timp ce armata sa pregătea operaţiuni la sol în Gaza pentru a elimina gruparea militantă, al cărei atacmortală prin oraşele de graniţă israeliene a uimit naţiunea.

Preţurile petrolului au crescut cu aproape 6% vineri, deoarece investitorii au estimat posibilitatea unui conflict mai larg din Orientul Mijlociu.

Primul indicator al reacţiei la evoluţiile din weekend va veni probabil când petrolul va începe să fie tranzacţionat în Asia, duminică.

”Se pare că ne îndreptăm către o invazie terestră masivă a Gaza şi o pierdere de vieţi omeneşti pe scară largă”, a spus Ben Cahill, cercetător principal în Programul privind securitatea energetică şi schimbările climatice la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) .

”De fiecare dată când avem un conflict de această amploare, vom avea o reacţie a pieţei”, a spus acesta.

Reacţia pieţei de săptămâna trecută a fost relativ liniştită, deşi moneda israeliană şekel a înregistrat un mare impact

”Nu am nicio idee dacă pieţele se vor comporta relativ binwe în continuare. Depinde aproape sigur dacă acest ultim conflict rămâne localizat sau dacă escaladează într-un război mai larg din Orientul Mijlociu”, a declarat Erik Nielsen, consilier economic şef al grupului la UniCredit.

Indicele american S&P 500 a scăzut vineri cu 0,5%. Activele de refugiu au devenit mai atractive, preţul aurului a crescut vineri cu peste 3% vineri, iar dolarul american a atins un maxim de o săptămână.

Un conflict în expansiune ar determina probabil ca inflaţia şi, ca produs secundar, ratele dobânzilor din întreaga lume să se accelereze şi mai mult, a declarat Bernard Baumohl, economist-şef global la The Economic Outlook Group din Princeton, New Jersey.

Cu toate acestea, în timp ce inflaţia şi dobânzile din alte ţări vor creşte probabil în acest scenariu cel mai rău, Statele Unite ar putea fi o excepţie, deoarece investitorii străini investesc capital în ceea ce ei consideră un refugiu sigur în timpul conflictului global, a menţionat Baumohl.

”Ratele dobânzilor ar putea scădea. Aşteptaţi-vă ca dolarul să se întărească”, a spus el.

În Europa, economiştii au spus că ştacheta pentru o nouă majorare a dobâzii de către Banca Centrală Europeană este ridicată.

Războiul dintre grupul islamist Hamas şi Israel prezintă unul dintre cele mai semnificative riscuri geopolitice pentru pieţele petroliere de la invadarea Ucrainei de către Rusia anul trecut.

”Dacă războiul din Ucraina ne-a învăţat ceva, nu este să subestimăm efectul geopoliticii”, a spus economistul european al Nomura George Moran, în podcastul băncii din săptămâna următoare.

Alte pieţe de energie ar putea fi afectate, aşa cum s-a văzut în evoluţiile recente, cum ar fi cazul Chevron, prin opririrea exporturilor de gaze naturale printr-o conductă submarină majoră între Israel şi Egipt.

Creşterea preţului petrolului este puţin probabil să aibă un impact semnificativ asupra preţurilor gazelor din SUA sau asupra cheltuielilor consumatorilor, au observat analiştii.

Situaţia trebuie însă monitorizată, a spus Jack Ablin, director de investiţii la Cresset Capital.

”Dacă dintr-o dată fie producţia de petrol este tăiată, fie transportul petrolului este întrerupt, atunci cu siguranţă acest lucru creează probleme nu doar pentru economii, ci şi pentru pieţe”, a spus el.

Petrolul, acţiunile companiilor petroliere şi mărfurile în general şi aurul în special ar putea servi drept acoperiri eficiente pentru investitori, a spus Ablin.

Investitorii şi-au menţinut o atitudine conservatoare, după ce oficialii Fed au semnalat săptămâna trecută că banca centrală a Statelor Unite va continua să crească ratele dobânzilor pentru mai mult timp decât s-a estimat anterior, în încercarea sa de a domoli inflaţia.

Fed va publica miercuri procesul-verbal al ultimei sale întâlniri, care va oferi investitorilor o imagine asupra modului în care oficialii preconizează că vor merge ratele dobânzilor, după ce datele recente au arătat că preţurile de consum şi angajarea forţei de muncă din SUA sunt mai puternice decât erau aşteptările.

Un sondaj publicat marţi a arătat că activităţile de afaceri din SUA şi-au revenit în mod neaşteptat în februarie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele opt luni şi reafirmând rezistenţa economiei americane în ciuda acţiunilor de politică monetară ale Fed.

Randamentele titlurilor de referinţă, pe 10 ani, au crescut la cel mai ridicat nivel din 10 noiembrie, înainte de a se retrage la 3,9175%.

Curba randamentelor dintre titlurile pe doi ani şi pe 10 ani a rămas profund inversată, la minus 0,78 de puncte procentuale, indicând îngrijorări sporite cu privire la o recesiune iminentă.

Indicele acţiunilor mondiale MSCI, care urmăreşte acţiunile din 50 de ţări, a scăzut cu 1,34%. Indicele paneuropean STOXX 600 a scăzut cu până la 1%, înainte de a recupera o parte din pierderi, până la un declin de 0,19%.

Indicele german DAX a scăzut cu 0,52%, CAC 40 al bursei din Paris cu 0,37%, iar FTSE 100 al bursei din Londra cu 0,46%.

Pe Wall Street, toţi cei trei indici majori au fost tranzacţionaţi în scădere, pierderile cele mai mari fiind înregistrate de acţiunile companiilor din sectorul tehnologiei.

Preţurile petrolului au scăzut într-o sesiune volatilă, deoarece preocupările persistente cu privire la creşterea economică globală au depăşit temerile legate de oferta limitată şi i-au determinat pe investitori să obţină profituri din câştigurile din ziua precedentă.

Cotaţia ţiţeiului Brent a scăzut cu 1,38%, până la 82,91 dolari pe baril, în timp ce preţul ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) pentru luna martie, care expiră marţi, a scăzut cu 0,12%, până la 76,25 dolari pe baril.

Dolarul a crescut faţă de majoritatea monedelor importante, pe fondul datelor care arată întărirea economiei SUA.

Indicele dolarului a fost tranzacţionat la 0,125%. Euro a scăzut cu 0,24%, până la 1,0656 dolari, deoarece a fost sub presiune din cauza datelor care au arătat că activitatea de producţie din zona euro s-a deteriorat.

Preţurile aurului au scăzut, pe măsură ce dolarul a crescut şi randamentele obligaţiunilor au crescut. Aurul spot a scăzut cu 0,4%, la 1.834,02 dolari uncia, în timp ce contractele futures pe aur din SUA au coborât cu 0,26%, până la 1.835,60 dolari uncia.