Tag: economie

Habeck a spus că guvernul anticipează că PIB-ul Germaniei va creşte cu 1% în 2025.

Vorbind în cadrul unui briefing de presă, ministrul a atribuit prognoza revizuită în scădere unui mediu economic global instabil şi creşterii reduse a comerţului mondial, alături de rate mai mari ale dobânzilor. Aceste probleme au avut un impact negativ asupra investiţiilor, în special în industria construcţiilor, a spus el.

Construcţiile de locuinţe din Germania se numără printre sectoarele care au fost cele mai afectate de acest lucru, dezvoltatorii anulând proiecte, în timp ce numărul de comenzi în scădere, potrivit datelor recente.

Analiştii se tem ca sectorul s-ar putea confrunta cu noi dificultăţi in acest an.

”Economia este în ape dificile. Ieşim din criză mai încet decât ne-am sperat”, a spus Habeck într-o declaraţie publicată online.

Acest lucru se întâmplă în ciuda scăderii costurilor energiei şi inflaţiei şi revenirea la creştere a puterii de cumpărare a consumatorilor, a spus el.

Cu toate acestea, Habeck a susţinut că Germania s-a dovedit rezistentă în faţa pierderii accesului la livrările maritime de ţiţei şi produse petroliere ruseşti, ca urmare a războiului din Ucraina.

Criza bugetară

Ţara a evitat o recesiune în a doua jumătate a anului 2023, în ciuda scăderii PIB-ului cu 0,3% în ultimul trimestru, precum şi pentru întregul an 2023.

PIB-ul din trimestrul al treilea pentru 2023 a fost revizuit pentru a reflecta însă stagnarea. Asta înseamnă că ţara a evitat o recesiune tehnică, care se caracterizează prin două trimestre consecutive de creştere negativă.

 Habeck a subliniat recenta criză bugetară a Germaniei, care a lăsat o gaură de 60 de miliarde de euro (65 de miliarde de dolari) în planurile financiare ale guvernului în următorii ani, ca o provocare economică suplimentară.

Anul trecut, curtea constituţională a ţării a decis că este ilegal ca guvernul să realoce datoria de urgenţă care a fost preluată, dar care nu a fost utilizată în timpul pandemiei de Covid-19, către planurile sale bugetare actuale.

Acest lucru a cauzat perturbări semnificative în planificarea financiară şi a forţat guvernul să facă reduceri şi economii.

Cea mai mare provocare pentru Germania este lipsa de muncitori calificaţi, care se va intensifica în anii următori, a spus Habeck în remarcile publicate miercuri. El a mai spus că există diverse probleme structurale care trebuie abordate pentru ”apărarea” competitivităţii Germaniei ca centru industrial.

Habeck a abordat, de asemenea, perspectivele pentru inflaţie, spunând că este aşteptat ca aceasta să încetinească la 2,8% pe parcursul anului 2024, înainte de a reveni din nou la intervalul ţintă de 2% în 2025. Indicele armonizat al preţurilor de consum pentru ianuarie 2024 a ajuns la 3,1% pe o bază anuală.

Oficiul pentru Statistică Naţională a dezvăluit că până la sfârşitul celui de-al doilea trimestru, economia britanică era cu 1,8% mai mare decât în trimestrul patru al anului 2019, ultimul trimestru complet înainte de debutul pandemiei.

O estimare anterioară a ONS, din august, sugerase că PIB-ul Regatului Unit era încă cu 0,2% sub nivelurile anterioare pandemiei, ceea ce implica cea mai lentă redresare dintre economiile avansate.

Economia Franţei este în prezent cu 1,7% mai mare decât în trimestrul al patrulea din 2019, în timp ce Germania, descrisă acum de unii economişti drept ”bolnavul Europei”, se situează cu doar 0,2% peste nivelurile pre-pandemie.

Ministrul britanic de Finanţe, Jeremy Hunt, a declarat vineri că datele revizuite ”demonstrează încă o dată că cei care se îndoiesc greşesc”.

Cel mai bun mod de a continua această creştere este să rămânem la planul nostru de a reduce la jumătate inflaţia în acest an, FMI prognozând că vom creşte mai mult decât Germania, Franţa şi Italia, pe termen lung”, a adăugat el.

Creşterea PIB în trimestrul al doilea este estimată la 0,2%, în timp ce creşterea în trimestrul I a fost revizuită în sus, la 0,3%, de la o estimare anterioară de 0,1%.

Economia Marii Britanii s-a dovedit surprinzător de rezistentă până acum. Cu toate acestea, în încercarea de a controla inflaţia vertiginoasă, Banca Angliei a majorat ratele dobânzilor de la 0,1% la 5,25%, din decembrie 2021, iar efectul aceastei înăspriri a politicii monetare în economia reală se află în fazele incipiente.

”Din păcate, acest instantaneu al datelor economice nu este suficient de semnificativ pentru a schimba imaginea de ansamblu a unei economii în stagnare”, a spus economistul PwC, Jake Finney.