O echipă de la FMI vine la Bucureşti în perioada 25 septembrie – 4 octombrie pentru a analiza situaţia economiei
Investițiile nete în economie au crescut cu 13,5% în primul semestru, față de semestrul I de anul trecut
Noul ministru al Economiei se scuză când vine vorba de turism: „Guvernul nu poate să facă ceea ce trebuie să facă operatorii”
Arabia Saudită oferă 5 miliarde de dolari Turciei, pentru reanimarea economie
Vestea vine în timp ce Turcia se luptă cu o economie afectată de ani de inflaţie ridicată şi de o serie recentă de cutremure devastatoare, care au ucis peste 46.000 de oameni şi au lăsat milioane de oameni fără adăpost.
Inflaţia Turciei este încă de peste 55%, iar moneda sa se apropie de minimele record în raport cu dolarul, după câţiva ani de intervenţie politică a preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care s-a opus majorării ratelor dobânzilor în ciuda inflaţiei în creştere.
Preţurile globale mai ridicate ale energiei, pandemia de Covid-19 şi creşterea deficitului de cont curent şi a deficitului comercial al Turciei s-au combinat, de asemenea, pentru a pune economia turcă într-o poziţie precară, iar acum mulţi dintre cei 85 de milioane de cetăţeni care trăiesc în ţară abia îşi permit bunuri de bază.
Măsura Arabiei Saudite semnalează o îmbunătăţire suplimentară a relaţiei dintre cele două ţări – ambele fiind mari puteri în lumea musulmană – după ce legăturile au fost aproape rupte în urma uciderii de către agenţii saudiţi a jurnalistului Jamal Khashoggi în consulatul saudit din Istanbul.
În anii de după, ţările au folosit diverse mijloace pentru a-şi boicota neoficial produsele şi zborurile sau pentru a-şi bloca mass-media.
Dar, pe parcursul anului 2022, liderii Turciei şi Arabiei Saudite au efectuat vizite diplomatice reciproce şi au promis comerţ şi investiţii, deoarece Erdogan a adoptat o schimbare completă a poziţiei salei, urmărind apropierea şi sprijinul financiar pentru economia ţării sale, aflată în dificultate.
Premierul Ciucă se laudă cu realizările Guvernului din 2022: „Investiţiile au contribuit la creșterea PIB”
Universitatea Harvard laudă economia României: „A crescut în complexitate”
Atlasul Complexităţii Economice este un instrument de cercetare şi de vizualizare a datelor de la Harvard Growth Lab, utilizat pentru a înţelege dinamica economică şi noile oportunităţi de creştere pentru fiecare ţară din întreaga lume. Dezvoltarea economică necesită acumularea de cunoştinţe de producţie şi utilizarea acestora în industrii tot mai multe şi mai complexe. Astfel, clasamentul complexităţii economice evaluează starea actuală a cunoştinţelor de producţie ale unei ţări. Ţările îşi îmbunătăţesc ECI prin creşterea numărului şi a complexităţii produselor pe care le exportă cu succes, arată Universitatea Harvard.
Conform , economia României, aflată pe locul al 19-lea în lume ca sofisticare, se află într-o companie selectă, fiind precedată de ce cele ale Italiei (locul 16), Chinei (17) şi Franţei (18).
Pe primele locuri, adică cele mai sofisticate economii din lume, sunt Japonia (1), Elveţia (2), Germania (3), Coreea de Sud (4) şi Singapore (5).
Datele pe baza cărora a fost întocmit clasamentul sunt cele din 2020, primul an al pandemiei.
România este luată în calcul în acest clasament din anul 2000, iar poziţia cea mai de jos ocupată a fost 39, în anii 2001 şi 2003.
România este considerată o ţară cu venituri medii superioare, ocupând locul 44 din 133 de ţări studiate în topul celor mai bogate economii din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor. Cei 19,3 milioane de locuitori ai României au un PIB pe cap de locuitor de 12.915 dolari. Creşterea medie a PIB-ului pe cap de locuitor a fost de 3,9% în ultimii cinci ani, peste media regională, remarcă Universitatea Harvard.
În ceea ce priveşte indicele de complexitate economică (ECI), România este în poziţia de a profita de numeroase oportunităţi de diversificare a producţiei sale, utilizând know-how-ul existent, consideră cercetătorii. „România este mai complexă decât se aştepta pentru nivelul său de venituri. Cu toate acestea, se preconizează că economia sa va creşte lent. Proiecţiile de creştere pentru 2030 ale Growth Lab prevăd o creştere în România de 2,9% pe an în următorul deceniu, situându-se în prima jumătate a ţărilor la nivel mondial”, arată previziunile Harvard.