Tag: Posta Romana

”Consiliul de Administraţie a numit, vineri, Directorul General şi Directorul Economico-Financiar pentru patru ani la conducerea Companiei. Numirea a fost realizată în urma procedurii de recrutare şi selecţie a candidaţilor, în conformitate cu prevederile OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. În baza procedurii, a fost numit domnul Florin - Valentin Ştefan în calitatea de Director General şi domnul Alexandru Butiseacă în calitatea de director Economico-Financiar”, a transmis, luni, Poşta Română, într-un comunicat de presă.

Reprezentanţii Consiliului de Administraţia afirmă că ”aceste numiri sunt cea mai bună decizie pe care o puteam lua în acest moment pentru Companie”.

”Acest lucru se traduce prin continuitate, stabilitate şi posibilitatea de a oferi Poştei Române şansa de a duce mai departe procesul de modernizare început cu ceva vreme în urmă. Este deja bine cunoscut faptul că unul dintre lucrurile care au lipsit, istoric, acestei companii, a fost tocmai stabilitatea managerială. Aşadar, ne bucurăm că am reuşit să rezolvăm cu bine această provocare. Credem în viitorul bun al Poştei Române şi în capacitatea sa de a performa pe o piaţă din ce în ce mai concurenţială. Astăzi, de Ziua Mondială a Poştei, urăm la mulţi ani Poştei Române şi poştaşilor de pretutindeni, oameni care fac o meserie atât de nobilă”, este declaraţia Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale “Poşta Română”.

Potrivit site-ului oficial al Poştei Române, Valentin Ştefan a trăit “visul american”, mai bine de zece ani, timp în care şi-a definitivat studiile superioare post-universitare şi şi-a început cariera profesională, ocupând mai multe poziţii de management în mediul de business, dar a experimentat şi activităţi în mediul instituţiilor internaţionale, în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în echipa de monitorizare a organizaţiilor teroriste Al Qaida şi Talibani.

În 2020 a revenit în România, şi acceptă să facă parte din echipa de management al operatorului naţional de servicii poştale, pentru început din poziţia de Director General Adjunct al Poştei Române, fiind responsabil de coordonarea Direcţiei Economice, a departamentelor IT şi Juridic şi a Direcţiei Administrativ, Auto şi Securitate Poştală.

Din iunie 2021, Valentin Ştefan preia mandatul de Director General al Poştei Române.

”Clienţii Companiei Naţionale Poşta Română şi cei ai Poştei Moldova care fac comenzi prin EMS (Express Mail Service) vor plăti tarife mai mici decât până acum. Acest beneficiu este rezultatul acordului bilateral privind schimbul de trimiteri EMS, semnat de cele două administraţii poştale şi intrat în vigoare de la data de 1 martie”, anunţă Poşta Română.

Prin avantajele pe care le oferă, acordul bilateral deschide, astfel, o nouă piaţă pentru antreprenorii care vând prin intermediul platformelor de e-Commerce, atât din România, cât şi din Republica Moldova.

”Primul mare atu, atât pentru spaţiile e-Commerce, cât şi pentru comercianţi, în general, este legat de costurile mai mici. Astfel, cel mai ieftin colet trimis de un client din România în Republica Moldova, prin EMS, va costa 73 de lei, comparativ cu tariful de până acum calculat la aceeaşi categorie de mărfuri, de 132 lei; ceea ce reprezintă o scădere a tarifului cu 45%. Vorbim, în acest caz, de coletul care cântăreşte 500 de grame”, precizează compania.

Un alt beneficiu este cel al reducerii timpilor de livrare între cele două ţări. Astfel, în loc de 7 zile, durata maximă de livrare de până acum prin EMS, trimiterile din România - mărfuri sau documente - vor ajunge la destinatar, în Republica Moldova, în 3 sau 4 zile.

“Acordul bilateral încheiat cu partenerii noştri din Moldova urmează linia internaţionalizării Companiei, prevăzută în Memorandumul privind strategia de dezvoltare a Poştei Române, aprobat de Guvern în aprilie 2022. Prin intermediul acestuia, oferim, printre altele, oportunităţi de creştere semnificativă atât a volumelor actuale, cât şi pentru dezvoltarea comerţului electronic între ambele ţări”, a declarat Valentin Ştefan, directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română.

De asemenea, anul trecut, Compania Naţională Poşta Română a deschis la Chişinău prima sa subsidiară externă, acţiune înscrisă în eforturile proiectului “România – hub logistic“.  

“Împreună cu Întreprinderea de Stat Poşta Moldovei vom livra, astfel, un serviciu integrat prin EMS, prin intermediul căruia ne adresăm unui public larg: atât platformelor de e-Commerce, antreprenorilor sau băncilor româneşti cu clienţi peste Prut, cât şi clienţilor persoane fizice care doresc să vândă sau să cumpere din şi în Republica Moldova”, a declarat Gabriel Bulumac, directorul Direcţiei Clienţi şi Vânzări din cadrul Companiei Naţionale Poşta Română, managerul şi “artizanul” acordului bilateral dintre Poşta Română şi cea a Moldovei.

Tot în baza parteneriatului cu Î. S. Poşta Moldovei, tarifele pentru coletele poştale dintre România şi Republica Moldova au scăzut cu 25%, în luna octombrie 2022. Scopul final este echivalarea tuturor tarifelor poştale între cele două ţări. 

Marcel Boloş a participat, miercuri, la un eveniment organizat de Poşta Română care a început tipărirea cardurilor de energie.

Ministrul a prezentat calendarul perioadei următoare.

“Cu data de 1 februarie, va avea loc distribuirea acestor carduri de energie, iar cu data de 20 februarie se vor putea face primele plăţi, care sunt aferente ajutorului de încălzire, cu cele trei documente pe care le ştim deja: cartea de identitate, cardul de energie care va ajunge la beneficiar şi factura doveditoare pentru plata şi pentru datoria pe care beneficiarii noştri o au la furnizorul de energie. Mă bucur că am ajuns la acest moment şi că avem toate echipamentele pregătite. După cum se vede, echipamentul acesta unde suntem prezenţi pentru împlicuirea  cardurilor de energie, în camera alăturată avem echipamentul pentru ceea ce înseamnă tipărirea cardurilor de energie. În zilele următoare se distribuie către direcţiile teritoriale ale Poştei Române, aşa încât procesul sperăm să decurgă în condiţii normale şi termenul devansat de 20 februarie să fie cel de la care încolo beneficiarii ajutorului de sprijin pot efectua plăţi, aşa cum ne-am angajat”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Întrebat câţi beneficiari vor fi pentru aceste carduri de energie, Marcel Boloş a răspuns: “Patru milioane de beneficiari. Aici s-ar putea, după verificările pe care le facem, după cum se cunoaşte, atât pentru cei care locuiesc împreună la aceeaşi adresă, care sunt fără nomenclator stradal sau cu nomenclator stradal şi nu şi-au operat în cartea de identitate, domiciliul sau cei care, prin interogarea bazelor de date ale ANAF, depăşesc plafonul de venit de 2.000 de lei. E posibil ca în anumite situaţii să trebuiască să îi excludem de pe lista de beneficiari, dar procesul continuă şi ne respectăm angajamentele asumate”.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a afirmat că, dacă beneficiarii nu vor fi găsiţi acasă de poştaşi, ei vor primi o înştiinţare.

“Primesc cardurile cu data de 1 februarie. Poştaşul are procedura pe care o parcurge de predare-primire. Dacă nu sunt acasă, ei lasă, potrivit procedurilor, confirmare de predare-primire, ca şi o scrisoare recomandată şi au procedurile interne la Poşta Română, în baza cărora orice scrisoare recomandată este cu confirmare de predare-primire. (…) Dacă ne referim la adresele beneficiarilor care locuiesc la aceeaşi adresă aici am încercat să clarificăm acele declaraţii pe propria răspundere şi să încercăm să delimităm gospodăriile aşa cum reiese din acele declaraţii, şi să verificăm la ANAF toată corespondenţa cu partea de venituri. Încercăm până pe data de 15 februarie, când închidem procesul de distribuţie şi virăm banii la Poşta Română, să avem clarificate aceste de probleme”, a explicat Marcel Boloş.

El a mai anunţat că au fost găsite 527 de persoane care erau beneficiare ale cardului de energie, dar care înregistrează venituri pe loc de consum de peste 10.000 de euro.

“Acum e perioada în care noi culegem aceste informaţii, declaraţia pe propria răspundere, pentru că nu doar informaţiile de acolo din declaraţie sunt suficiente, urmează interogarea bazei de date la ANAF şi clarificarea situaţiei veniturilor. Până în 15 februarie, când noi virăm banii la Poşta Română, trebuie să avem clarificate aceste lucruri din perspectiva veniturilor pe care le realizează şi a gospodăriilor. Noi finanţăm locul de consum şi consumul energetic la acest loc de consum şi din acest punct de vedere facem această analiză pentru că ar fi nefiresc ca acest ajutor de încălzire să meargă spre acele gospodării care, iată, din interogarea bazelor de date de la ANAF, 527 de beneficiari sunt în venituri medii nete pe persoană, pe loc de consum peste 10.000 de euro. Deci ar fi nefiresc. 527 de cazuri avem care au această situaţie financiară bună, peste 10.000 de euro venit mediu pe persoană pe loc de consum. Deci ceea ce face nefiresc ca ajutorul de încălzire să fie acordat. Realizează venituri din alte surse care au fost identificate la ANAF”, a mai afirmat Boloş.

El a menţionat că acele persoane figurează în evidenţele Ministerului Muncii cu venituri sub 2.000 de lei.

“Ei figurează în evidenţele Ministerului Muncii care ne livrează listele de beneficiari şi noi facem confruntarea cu bazele de date ale ANAF-ului pentru a identifica veniturile suplimentare pe care ei le realizează, pe de o parte, şi, pe de altă parte, facem confruntarea cu baza de date de la Direcţia de Evidenţă a Populaţiei, unde găsim toţi colocatarii care locuiesc împreună cu beneficiarii noştri şi în felul acesta determinăm venitul mediu net pe persoană de familie. (…) Au la adresa de domiciliu fie membri ai familie, co-locatari care realizează venituri, cele mai multe sunt din tranzacţii pe piaţa de capital sau venituri din tranzacţii de acţiuni, ca să dau câteva exemple în care ajunge cu acest venit mediu net pe persoană, pe familie la peste 10.000 de euro. În evidenţe la Ministerul Muncii figurează cu aceste venituri sub 2.000 de lei, dar locuiesc împreună cu membri ai familiei sau cu alţi co-locatari care realizează venituri din diverse surse şi media acestor venituri trece de 10.000 de euro”, a mai transmis Marcel Boloş.