Țările europene cu cele mai mari cheltuieli pentru pensii și beneficii sociale au ajuns, în 2024, la un nivel record al alocărilor bugetare pentru protecția socială, pensii, sănătate, ajutoare pentru șomaj, dizabilități și locuințe sociale. Conform datelor Eurostat, cheltuielile medii pentru beneficii sociale au ajuns la aproximativ 27% din PIB-ul Uniunii Europene, însă variațiile între state sunt majore, iar România se situează în continuare sub media europeană și chiar sub Bulgaria în clasamentul regional.
Sursă: Eurostat via Euronews
Finlanda, Franța și Austria sunt campioanele Uniunii Europene când vine vorba de cheltuieli pentru protecția socială, fiecare alocând aproximativ 32% din PIB pentru pensii, sănătate, ajutoare sociale și alte beneficii, potrivit Euronews.
La polul opus se află Irlanda, care alocă doar 12%, în mare parte din cauza structurii demografice „tinere” și a particularităților economice, potrivit analizelor experților. PIB-ul Irlandei este puternic influențat de companiile internaționale care și-au stabilit sediul acolo, ceea ce face ca eficiența cheltuielilor sociale să fie privită mai degrabă în relație cu venitul real al populației, decât cu produsul intern brut.
Europa continuă să-și consolideze statul bunăstării, iar în ultimul an, toate țările UE au crescut cheltuielile sociale cu aproximativ 7%, atingând aproape cinci miliarde de euro la nivelul blocului comunitar. Totuși, forma de distribuție a fondurilor diferă semnificativ pe categorii. Pensiile reprezintă segmentul dominant, cu două trilioane de euro cheltuite anual, urmate de sistemul de sănătate – 1,5 trilioane de euro –, ajutoarele pentru familii și copii, cu 0,4 trilioane, și sprijinul acordat persoanelor cu dizabilități, de 0,3 trilioane.
Când vine vorba de pensii, cele mai mari alocări în raport cu PIB-ul sunt în Austria (14,7%), Italia (14,6%) și Finlanda (14,5%). Franța, deși cunoscută pentru un sistem social generos, alocă „doar” 13% pentru pensii, poziționându-se totuși peste media UE. Pe segmentul de sănătate și îngrijire medicală, Germania este lider cu 9,9%, urmată de Franța și Olanda, ambele cu 9,5%. La ajutoarele de șomaj, Franța ia din nou prima poziție (1,75%), urmată de Finlanda (1,65%) și Spania (1,5%).
Sursă: Eurostat via Euronews
România se află printre țările cu cele mai mici alocări pentru protecție socială în raport cu PIB-ul, fiind depășită chiar și de Bulgaria, țară percepută adesea drept un stat cu nivel de trai inferior. În timp ce România se luptă să aloce resurse pentru pensii și beneficii sociale, Bulgaria a reușit să depășească nivelul cheltuielilor românești, grație unor politici mai bine direcționate și unei presiuni demografice mai mici.
Totuși, România a făcut un pas important în 2024, când și-a crescut cheltuielile sociale cu 17,5%, situându-se printre țările cu cea mai rapidă creștere procentuală. Estonia și Croația sunt, însă, campioanele extinderii statului bunăstării, cu majorări de aproape 20% și, respectiv, 18%. În cazul Estoniei, specialiștii spun că majorarea a fost determinată în principal de indexarea pensiilor, influențată de inflația ridicată și de creșterea salariilor.
Deși diviziunea dintre estul și vestul Europei rămâne vizibilă, țările noi membre ale UE tind să reducă decalajele. Investițiile sociale cresc, iar guvernele din Europa de Est consolidează sistemele sociale în fața provocărilor demografice și economice. În UE, cea mai mare îngrijorare socială rămâne accesul la locuințe: în 2025, un sondaj Eurobarometru a arătat că 40% dintre europeni consideră costul locuințelor drept cea mai urgentă problemă socială.
