Frustrările economice s-au revărsat pe străzi în România, la fel ca în Spania şi Grecia. Protestatarii din Piaţa Universităţii din centrul Bucureştiului au scandat lozinci în care au cerut demisia preşedintelui Traian Băsescu şi a aliatului său, premierul Emil Boc.
Ziarul menţionat aminteşte de demisia popularului Raed Arafat şi reinstalarea sa în funcţie săptămâna aceasta, precizând că propunerea controversată a guvernului de a privatiza parţial sistemul medical de urgenţă a fost pusă la sertar pentru moment, însă protestele au continuat.
Protestatarii şi-au focalizat o mare parte din furie asupra lui Traian Băsescu, al cărui stil de conducere a fost amplu criticat ca fiind din ce în ce mai autoritar, relevă ziarul. Ei au menţionat reducerea salariilor bugetarilor, pensiile îngheţate ş creşterea TVA, precum şi ceea ce a au apreciat că este corupţia adânc înrădăcinată şi sentimentul mai larg că guvernul şi-a servit doar interesele proprii şi pe cele ale celor mai bogaţi.
Multe teme generale similare au fost exprimate şi de demonstranţi din ţări ca Israel şi India, de la „indignados” din Spania până la protestele ”Occupy Wall Street”, care au început la New York şi s-au răspândit în întreaga lume.
În România, mass-media au relatat că tulburările s-au extins în ultima săptămână în aproximativ 60 de oraşe la nivel naţional. Aproximativ 7.000 de oameni au participat joi la un miting la Bucureşti, organizat de Partidul Naţional Liberal de opoziţie, potrivit Ministerului de Interne, în timp ce mulţimea prezentă în piaţa centrală mai târziu s-ar fi cifrat la aproximativ 1.500 de persoane.
România a fost nevoită să apeleze la FMI, Banca Mondială şi UE în 2009 pentru alocarea sumei de 20 de miliarde de euro în împrumuturi de urgenţă (aproximativ 27 miliarde dolari la ratele de schimb de atunci). Drept răspuns, guvernul a adoptat măsuri dure pentru a ţine în frâu deficitul bugetar, care era de 7,3% din PIB în acel an. Fără reduceri de cheltuieli şi majorări de taxe, ar fi urcat la 13,7% în 2010, potrivit Andreei Paul, consilier economic al premierului Boc. În schimb, deficitul a fost redus la 6,9% în 2010 şi un estimat 4,2% în 2011, iar economia a început sa crească din nou.
”Nu a fost deloc uşor, din punct de vedere politic vorbind, dar acestea sunt vremuri în care liderii politici se separă de politicienii demagogi”, a afirmat Andreea Paul, care a învinovăţit pentru proteste partidele de opoziţie ce încearcă să ralieze nemulţumirile într-un an electoral.
Laura Ştefan, coordonator de programe anticorupţie la Expert Forum din Bucureşti, a contestat caracterizarea demonstranţilor de către guvern drept una condusă de partidele de opoziţie. „Din punct de vedere economic, au fost decizii corecte cele adoptate de guvern, dar asta nu înseamnă că oamenii au fost mulţumiţi de ele”, a declarat Ştefan. „Nu este deloc o încercare de a schimba guvernul pentru opoziţie, oamenii spunând că toate partidele sunt la fel de murdare”, a precizat ea.
Ceauşescu şi soţia sa au fost executaţi pe 25 decembrie 1989. De atunci, România a făcut paşi semnificativi, aderând la UE şi NATO. Dar recesiunea în urma crizei financiare globale a lovit deosebit de puternic ţara de 22 de milioane de locuitori. Chiar dacă economia s-a redresat, unii români care obişnuiau să lucreze în ţări din UE ale căror economii au încetinit, Spania şi Italia îndeosebi, au fost forţaţi să se întoarcă acasă, ceea ce face şi mai dificilă căutarea de locuri de muncă pentru şomerii pe termen lung.