O analiză despre cum a fost concepută și cum este folosită celebra aplicație TikTok, scrisă de Gurwinder, ar putea explica de ce generațiile mai tinere sunt atât de captivate în a urmări și crea conținut și cum poate tot acest timp de vizionare să fie, de fapt, o armă foarte eficientă.

Tik Tok este cea mai de succes aplicație din historie. A apărut în 2017, ca parte din platforma de video sharing Douyin și trei ani mai târziu a ajuns cea mai downloadată aplicație din lume, depășind Google ca număr de vizite.

Captarea atenției a fost înlesnită și de pandemia Covid, în special de perioada de lockdown din 2020, dar succesul său nu a fost o chestiune de noroc.

Platforme ca Facebook și Twitter folosesc un algoritm pentru a evidenția un produs anume, însă în TikTok algoritmul este chiar produsul de bază. Nu e nevoie să formezi o rețea socială sau să bifezi care este conținutul care te interesează pentru a obține ce vrei, ci trebuie doar să te uiți și să dai skip la orice video care nu îți suscită interesul imediat. TikTok folosește un algoritm, cunoscut ca algoritmul For You, care folosește învățarea automată pentru a crea profilul personalității, care învață singur obiceiurile de vizionare (și posibil și expresiile faciale), foarte rapid. 

De vreme ce algoritmul For You favorizează doar conținutul care surprinde instant, videourile constructive – de tipul cum să și domeniul jurnalismului, tind să fie lăsate deoparte în favoarea unei informații de tip junk. Mulți dintre TikTok-ării populari, precum Charli D’Amelio, Bella Poarch, Addison Rae, fac doar sincronizare de voci sau câteva mișcări ritmate.

Separat, astfel de video-uri sunt inofensive, dar algoritmul nu intenționează să îți arate doar unul. Odată ce a primit semnalul că ți-a atras atenția, dublează conținutul care ți-a captat atenția. Astfel îi permite să îți alimenteze obsesiile, arătându-ți un conținut hipnotic din nou și din nou, care îți rămâne în minte. Acest conținut poate să includă promovarea autoagresiunii și a tulburărilor de alimentație, a încurajărilor pentru intervenții estetice și de schimbare a sexului. Există dovezi că vizionarea unui astfel de conținut poate cauza tulburări psihogene. Cercetătorii au identificat recent acest fenomen: tinere sănătoase care au urmărit clipuri cu persoane care suferă de sindromul Tourette au dezvoltat ulterior ticuri similare celor diagnosticați cu acest sindrom.

O modalitate mai comună în care TikTok promovează comportamentul irațional este cel cu trenduri virale și provocări, în care oamenii intră fără să stea prea mult pe gânduri în speranța că vor deveni faimoși. Câteva exemple de provocări: licking toilets, snorting suntan lotion, eating chicken cooked in NyQuil, stealing cars, devious licks, blackout challenge, aceasta din urmă a dus la mai multe decese după ce copiii s-au înecat intenționat cu obiecte din casă.

Oricât de tulburătoare ar fi aceste trenduri, cel mai mare pericol, de fapt, este dat de dependența pe care o creează aplicația.

Există deja cercetări care arată legătura dintre adicția de telefoanele smart și deteriorarea materiei cenușii din creier, demenția digitală (un termen general care descrie anxietatea, depresia, deteriorarea memoriei, lipsa atenției).

Deja mulți utilizatori de TikTok se plâng pe site-uri ca Reddit în legătură cu pierderea abilităților mintale, fenomen cunoscut ca “TikTok brain” (creier de TikTok)

Directorul FBI, Chris Wray, a avertizat în legătură cu faptul că aplicația este controlată de guvernul chinez, care ar putea-o folosi pentru operațiuni de influențare. Așadar cât de probabil este ca o astfel de operațiune de influențare să includă crearea de conținut care să creeze dependență pentru a forma de generație de proști?

Primul indiciu legat de faptul că Partidul Comunist Chinez (PCC) este conștient de influența rea asupra copiilor este că accesul este interzis pentru copiii chinezi. Specialistul în etică tech Tristan Harris a subliniat faptul că în versiunea chineză a TikTok, Douyin, copiii au parte doar de experimente de știință și videouri educaționale. În plus, la Douyin, copiii au acces doar 40 de minute pe zi și aceasta nu poate fi accesată între 10pm și 6am.

Ipoteza că TikTok ar putea fi folosită ca armă este argumentată de Gurwinder printr-o scurtă trece în istorie: pe scurt, ar putea fi varianta modernă a răzbunării pentru dependența de opium adusă de vestici în China, în anii 1800. Iar aici un rol semnificativ l-ar putea avea Wang Huning, al patrulea om în cadrul PCC, a cărui carte America Against America, publicată în 1991, este o foarte amănunțită analiză a obiceiurilor și slăbiciunilor locuitorilor din SUA.

O altă voce analizată este cea a filozofului britanic Nick Land. Viziunea sa, aceea că un sistem actual trebuie accelerat pentru a fi transformat, este cunoscută ca “acceleraționism.” Accelerarea nu este doar o forță distructivă, ci și una creativă; toate democrațiile accelerează spre ruină, dar un sistem nedemocratic merge spre prosperitate. Pentru opiniile sale, PCC i-a acceptat inclusiv mutarea în Shanghai și i-a permis să scrie pentru publicații aprobate de statul chinez, ca China Daily și Shanghai Star.

Concluzia analizei include faptul că TikTok este o formă de acceleraționism, o viziune apocaliptică în care sunt incluși lideri politici ai democrațiilor, în special ai SUA, dar și oamenii de rând, în special copiii.

Un ultim argument: într-un studiu recent efectuat asupra copiilor americani și chinezi, la întrebarea despre job-ul pe care și-l doresc în viitor, răspunsul cel mai frecvent al copiilor chinezi a fost “astronaut”, în timp ce, pentru copiii americani, jobul de vis a fost “influencer.”

Pentru democrațiile care consideră această formă de divertisment un pericol,  există și o modalitate de a reglementa: prin lege. În 2020, în India, TikTok a fost interzis. În SUA încă este în dezbatere. Însă, chiar dacă TikTok va fi interzis, sunt alte forme similare care îi pot lua locul și care au fost deja create: YouTube Shorts sau versiunea de shorts a Twitter. Chiar dacă numele sunt diferite, rezultatul asupra copiilor, dopaminei și a materiei cenușii este același.

Soluția propusă, cea democratică, presupune responsabilizarea părinților: de la controlul parental al dispozitivelor, la o comunicare cât mai bună, cu argumente și explicații potrivite vârstei copiilor.