Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei. De ce se pune grâu la încolțit în această zi. Creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, în fiecare an, pe data de 30 noiembrie. De această zi sfântă sunt legate mai multe tradiții.

Ziua de 30 noiembrie, dar mai ales noaptea de Sfântul Andrei este una extrem de încărcată din punct de vedere mistic.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei. De ce se pune grâu la încolțit în această zi

Totodată, această zi marchează începutul iernii în tradiţia veche și prezice vremea pentru anul viitor. Astfel, agricultorii pun grâu la încolţit pentru a vedea cum va fi recolta în anul ce urmează. Punerea grâului la încolţit reprezintă un semn al belşugului şi se spune că cei care respectă acest obicei vor avea parte de prosperitate anul viitor.

Chiar dacă vorbim despre o sărbătoare creştină, practicile populare sunt unele păgâne şi îşi au rădăcinile într-o asociere timpurie cu o divinitate dacică, Sântandrei, o zeitate sărbătorită în prima zi a noului an în cultura dacică. Această zi coincide cu cea de Sfântul de Andrei.

Astfel, în tradiţia populară, se spune că în această noapte se deschid Porţile Iadului, iar spiritele rele ajung în lumea reală şi îi bântuie pe oameni. Pentru a se proteja de aceste spirite malefice, românii folosesc usturoiul.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei. De ce se pune grâu la încolțit în această zi

De asemenea, în noaptea de Sfântul Andrei se crede că mormintele se deschid, iar lumea este bântuită de strigoi şi moroi. Tradiția mai spune că strigoii care ajung în lumea oamenilor se întâlnesc în locuri ferite unde duc o adevărată bătălie pentru a-şi alege conducătorii. Ajunşi pe pământ, strigoii sug sângele oamenilor şi le mănâncă inimile.

Tot în această noapte ajung pe pământ şi spiritele animalelor. Ele pot interacţiona cu oamenii doar în această mică „fereastră” pentru că pot vorbi pe limba oamenilor. Tot în această noapte, fetele şi femeile pot face farmece şi vrăji, dar în scopuri malefice. Ele sunt aşa-numitele „iele”.