Evenimentele organizate la standul românesc sau la Institutul Cultural Român din Londra sub titlul generic Romanian Books in Britain: A Tribute to the Labours of Love au avut drept protagonişti traducători, editori, promotori literari care, în ultimele decenii, au reuşit să creeze o substanţială şi diversă bibliotecă de proză, poezie, carte academică în traducere engleză. Numele celor mai importanţi traducători şi ale principalelor edituri care, în Marea Britanie, România, Statele Unite sau Irlanda, au făcut cunoscute operele româneşti, au fost înscrise pe peretele central al standului României, pentru a sublinia conotaţia dublă, de bilanţ şi omagiu, a prezenţei româneşti la Târg. O listă extinsă a acestui veritabil patrimoniu literar românesc în engleză, creat în câteva decenii de eforturi, poate fi consultată pe pagina de internet a Bibliotecii Româneşti de pe lângă ICR Londra, www.icr-london.co.uk/books-and-stories, inaugurată în cadrul unuia dintre evenimentele programului românesc.
Din seria evenimentelor nu a lipsit lansarea celor mai recente cărţi semnate de autori români apărute în limba engleză, fie că a fost vorba de volume de memorii şi de ficţiune – Burying the Typewiter de Carmen Bugan, primul scriitor român care a acces pe lista scurtă a prestigiosului Orwell Prize, Sun Alley de Cecilia Ştefănescu, Small Changes in Attitude de Răzvan Petrescu, Kill the General de Bogdan Hrib -, fie de studii academice, cum sunt Crafting Humans. From Genesis to Eugenics and beyond de Marius Turda şi Contested Frontiers in the Balkans: Ottoman, Habsburg and Communist Rivalries in Eastern Europe de Irina Marin.
Panelul ‘România ca topos literar’, la care au participat scriitorii Alan Brownjohn, Paul Bailey, Tessa Dunlop, George Szirtes, semnatari ai unor cărţi care se petrec în România sau care au ca personaje români, moderat de Dorian Branea, directorul ICR Londra, a examinat sursele fascinaţiei livreşti faţă de România şi, desigur, expresiile ei literare concrete.
La dezbaterea ’50 de ani de traduceri româneşti în engleză’, moderată de Horia Gârbea, vicepreşedinte al ICR, s-a conchis, printre altele, că, oricât de binevenit ar fi stimulul financiar, decisivă rămâne valoarea prozei sau poeziei propuse spre traducere, iar opţiunea traducătorilor şi a editorilor este suverană. La această dezbatere au participat Daniel Hahn, directorul British Centre for Literary Translation, Alexandra Dugdale, redactorul-şef al revistei Modern Poetry in Translation, Peter Jay, editorul şi traducătorul lui Nichita Stănescu, Ştefan Augustin Doinaş şi al Anei Blandiana în limba engleză, Stephen Watts, poet şi traducător de poezie implicat în realizarea unui viitor număr românesc al Modern Poetry in Translation, Miranda Spicer, coordonatoarea seriei româneşti ’20 de autori’ de la Plymouth University Press (finanţată de ICR).
În cadrul panelului ‘România: călătorii, aşteptări, descoperiri’, moderat de Răzvan Marc, directorul Biroului de Turism al României de la Londra, scriitorii de cărţi de călătorie şi ghiduri despre România Tim Burford şi Bronwen Riley, vedeta Travel Channel Charlie Ottley şi animatoarea culturală Lucy Abel-Smith au arătat că România deţine o natură superbă şi tradiţii culturale foarte atractive, care o pot face una dintre cele mai captivante destinaţii ale turismului cultural mondial, cu implicarea eficientă a autorităţilor.
Cea mai bună şi mai expresivă probă a bogăţiei traducerilor din literatura română în spaţiul anglo-saxon au fost chiar cărţile în limba engleză apărute în ultimele decenii, prezentate într-o expoziţie deschisă în cea de-a doua zi a Târgului la sediul Institutului Cultural Român din Londra, sub patronajul ambasadorul României în Marea Britanie, Ion Jinga, expoziţie realizată cu sprijinul Bibliotecii de pe lângă Şcoala de Studii Slavone şi Est-europene a University College London. Printre volumele expuse, dintre care unele nu mai sunt de mult în circulaţie, nu au lipsit ediţiile din Eminescu, Creangă, Caragiale sau Slavici, din Rebreanu, Sadoveanu, Blaga, Bacovia sau din cei mai importanţi prozatori şi poeţi ai tuturor generaţiilor postbelice.
Târgul de Carte de la Londra, desfăşurat anul acesta în perioada 15-17 aprilie, este aproape exclusiv un târg dedicat profesioniştilor, unde stabilirea unor relaţii profesionale e mult mai importantă decât întâlnirile cu cititorii. De altfel, accesul în complexul expoziţional al celor care nu se află în căutarea unui proiect de viitor, a unei oportunităţi de carieră, a unui parteneriat sau a unei afaceri editoriale propriu-zise este descurajat prin însuşi preţul biletului, care depăşeşte 40 de lire. Natura Târgului londonez a fost un important element luat în considerare la conceperea programului românesc, precizează ICR Londra.
În cele trei zile ale Târgului, au avut loc întâlniri de prezentare a generosului pachet de susţinere a traducerilor din limba română oferit de ICR prin programele Translation and Publication Support Programme, Publishing Romania şi bursele pentru traducători consacraţi, probabil unul dintre cele mai atractive din Europa. Editurile britanice vizate au fost cele care au tradus în trecut carte românească, dar şi cele care sunt cunoscute ca promotori ai literaturilor europene şi est-europene, cum sunt Comma, Pushkin, Granta, Portobello, Macmillan, Peter Owen, Alma sau Peirene. Lupta cu fatidicul 4,5%, procentul beletristicii traduse în Marea Britanie într-un an, este una îndârjită şi de durată, iar discuţiile încurajatoare avute cu editorii britanici îşi vor arăta roadele abia după multe luni sau chiar ani.